Premierul Marcel Ciolacu a declarat pe 2 aprilie că profesorii din România vor fi evaluați anual printr-o platformă online, cu analize ale performanței elevilor, feedback de la colegii și directori, iar salariile lor vor fi influențate direct de aceste evaluări. În plus, atribuie inițiativa unei recomandări OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).
Această propunere nu apare în niciun raport OCDE și, mai grav, studiile arată că un astfel de sistem poate să destabilizeze educația, nu să o îmbunătățească
Recomandările OCDE despre reformele în educația din România subliniază, dimpotrivă, că performanța profesorilor trebuie evaluată corect, echitabil și independent, nu printr-un mecanism rigid care leagă direct salariul de scoruri algoritmice.
Există un alt factor care influențează semnificativ succesul academic, dar care rămâne mai puțin vizibil și poartă un nume încă nefamiliar, absent chiar din DEX: auto-eficacitatea. Este un concept fundamental în teoria învățării, utilizat frecvent în psihologie și științele educației. Mai mult, auto-eficacitatea și anxietatea sunt adesea, chiar dacă nu întotdeauna, concepte care reprezintă două fețe ale aceleiași monede, unul afectându-l negativ pe celălalt. Elevii care cred că pot îndeplini anumite sarcini se simt mai puțin anxioși și stresați în legătură cu acestea și invers.
Merită să ne familiarizăm cu acest termen și să înțelegem de ce este strâns legat de performanța elevilor la matematică, cum se dezvoltă (sau se deteriorează), și care e rolul crucial al profesorilor în construirea acestei competențe.
În urma apelului Ministerului Educației de consultare publică privind planurile-cadru la liceu, adăugăm două sugestii concrete și un corolar legat de modul cum ar putea fi puse în aplicare, pentru beneficiul elevilor.
Susținem abordarea care oferă repere clare, dar și flexibilitate și personalizare în parcursul educațional al elevilor.
Credem că principiul „mai puțin, dar mai bine" să ghideze acest demers până la final, așa cum se întâmplă în toate sistemele educaționale performante.
Acest material e o punte necesară între cercetare și practică, traducând șase principii cognitive fundamentale în strategii concrete de predare-învățare-evaluare.
Documentul este o traducere, adaptare și completare după materialul ”Science of learning” dezvoltat de asociația Deans for Impact în colaborare cu Dan Willingham, profesor de științe cognitive la Universitatea din Virginia și cu Paul Bruno, fost profesor de științe pentru gimnaziu, integrând comentarii și observații de la numeroși practicieni și cercetători.
După 1 200 de ore de matematică până la finalul gimnaziului, aproape jumătate dintre elevi (49%) nu pot rezolva probleme simple de nivel 1 la testele PISA. Acest articol explorează cauzele acestor rezultate modeste și analizează mitul conform căruia „matematica nu e pentru toată lumea”. Descoperiți cum contribuie factori precum auto-eficacitatea și anxietatea la performanța elevilor și ce pot face profesorii ca să diminueze anxietatea matematică.
Acum ceva timp, am văzut un film cu o poveste impresionantă: Gilles, un evreu care pretinde că e persan pentru a evita execuția într-un lagăr nazist, inventează o limbă inexistentă pentru a-și convinge comandantul nazist că poate să-l învețe „farsi”. Filmul se numește Lecții persane (Persian lessons), e din 2020 și examinează cum poate inventivitatea umană să devină o armă de supraviețuire.
Cei mai mulți am fost învățați să rezolvăm probleme și să aplicăm formule fără a înțelege profund „limba” matematicii – adică ideile care fac să funcționeze aceste formule de fiecare dată și ce înseamnă cu adevărat conceptele.
Așa cum comandantul din film învață limba nouă într-un mod mecanic, având încredere în profesorul său, prea mulți elevi învață matematica fără să o asocieze cu realitatea din jurul lor sau cu scopul său profund.
Puține sunt resursele care pot face o diferență în înțelegerea elevului. Una dintre ele este Snorkl, o aplicație recent descoperită în newsletter-ul lui Dan Meyer (cel care a creat Desmos, poate cea mai faină aplicație pentru predarea matematicii).
Ce e deosebit la Snorkl este că permite crearea și evaluarea unor sarcini matematice interesante, care pun elevul în contextul de a gândi (nu doar de a exersa niște exerciții după șablon sau a copia răspunsuri din ChatGPT). Spre deosebire de alte aplicații, unde nu poți exprima gândirea sub formă de grafice, imagini sau chiar răspunsuri scrise de mână, Snorkl reușește să evalueze astfel de răspunsuri și oferă un feedback foarte bun.
Dacă te numeri printre cei care încep Anul Nou cu planuri mari sau mai mici, statistica nu este chiar în favoarea ta: aproape 80% dintre persoanele care își stabilesc obiective pentru Anul Nou renunță la ele până la sfârșitul lunii februarie, iar 30% dintre oameni nu reușesc să ducă la îndeplinire nici măcar un obiectiv major. (Psychology Today, 2024).
Situația nu este specifică doar acestei perioade, de „nou început”, căci avem peste tot statistici care reflectă o tendință frecventă de abandon:
48% dintre studenți nu finalizează facultatea pe care au început-o. (ProTv, 2024)
Pe 27 august 2024 au început înscrierile pentru DataMathLab, programul Aspire Teachers de educație matematică care susține profesorii să își transforme practica pentru ca toți elevii să aibă șansa de a înțelege cu adevărat matematica.
În anul școlar 2024-2025, vor fi selectați 150 de profesori de matematică de gimnaziu din țară. Aceștia vor participa în grupe de câte 50 atât la sesiuni fizice, în centrul de învățare cel mai apropiat dintre Iași, București și Cluj, cât și la sesiuni online, într-un format unic și eficient.
Termenele limită de înscrieri sunt 20 septembrie 2024 pentru centrul de învățare București și 27 septembrie 2024 pentru centrele de învățare Cluj și Iași.
Predă matematica de aproape trei decenii. Alegerea de carieră a profesoarei Carmen Buta este profund înrădăcinată în experiențele sale din copilărie: „Sunt profesor de când mă știu. Nu mi-am dorit niciodată altceva”. Crescută într-o familie de profesori, viața ei a fost mereu legată de școală. „Părinții mei au fost profesori, iar mama a fost directoare timp de 20 de ani în școala unde am învățat. Evenimentele, chiar și cele de familie, aveau loc în școală. Școala era lumea noastră. Până și zilele de naștere și revelioanele le petreceam la școală.”
Absolventă a Facultății de Științe, specializarea Matematică, profesoara Cristina Florița și-a început cariera în învățământ imediat după încheierea studiilor de licență, în urmă cu 10 ani. În liceu a testat munca de profesorat la îndemnul și susținerea dirigintei care i-a oferit ocazia să ajute elevii mai mici. Experiența în sălile de clasă și participarea la diverse experiențe de învățare au fost cruciale în dezvoltarea profesională a Cristinei.
În mod special, Cristina amintește influența pozitivă a directoarei de la Școala Gimnazială Bârghiș, prima școală unde a ajuns să predea. Directoarea i-a impus standarde ridicate și a promovat o cultură a excelenței în învățământ.
Anul acesta, Mihaela Stănescu face 13 ani de când a intrat în învățământ, imediat după absolvirea facultății, nu a mai activat în alt domeniu. Din 2015, își împarte timpul între două școli, Ariceștii Rahtivani și Mănești din județul Prahova, unde predă la toate clasele de gimnaziu.
La cele două școli în care predă, Mihaela Stănescu lucrează cu o diversitate de elevi, fiecare având propriile lor experiențe și contexte de viață provocatoare. Profesoara se confruntă cu dificultăți în a obține rezultate semnificative la examenele de la simulare și Evaluare Națională. Ea ne spune cu mâhnire că o parte dintre elevii ei pretind că nu au nevoie să învețe, nu depun eforturi pentru realizarea temelor și atunci nu-și dezvoltă înțelegerile conceptuale și limbajul matematic: „Într-o zi, cei de clasa a opta chiar mi-au zis că dacă mă întreabă cineva dacă știu chineză, să răspund cu da”, își aduce aminte Mihaela reacția unei clase de a VIII-a la o lecție de demonstrație geometrică.
Pasiunea pentru matematică a lui Robert Piloiu a fost observată și cultivată de profesori și membri ai familiei încă din copilărie. Însă interesul pentru activitatea profesorală s-a dezvoltat în timpul liceului și apoi în facultate, în activitățile de voluntariat. A acceptat invitațiile profesorilor lui de a lucra cu elevii mai mici care aveau nevoie de ajutor suplimentar la matematică și apoi de a merge în asistențe la ore. A susținut secvențe din timpul orelor și în cele din urmă a suplinit colegi atunci când aveau probleme medicale.
Când a terminat Facultatea de Matematică, în anul 2020, avea deja o experiență relevantă în predarea matematicii. A obținut a doua notă pe țară la examenul de titularizare și a pășit încrezător în rolul de profesor. Robert predă acum matematică la patru clase de gimnaziu, la aceeași școală pe care a absolvit-o nu cu foarte mult timp în urmă: Liceul Tehnologic „Johannes Lebel” din Tălmaciu, județul Sibiu.
Este implicat în diverse activități legate de școală: în echipa de dezvoltare și implementare de proiecte cu finanțare externă, este liderul de sindicat al școlii și urmărește cu interes programele de dezvoltare profesională care i-ar putea aduce perspective și instrumente noi în bagajul de profesor. Așa l-am și întâlnit, în programul Aspire Teachers, DataMathLab.
Lorena Ilin a intrat în învățământ în urma unei combinații dintre pasiunea pentru matematică și o serie de circumstanțe personale. Cu o diplomă în Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației de la Politehnică, Lorena nu își propusese să devină profesor și a activat o bună perioadă din viața ei de adult în afacerea familiei sale.
S-a implicat în domeniul educației în anul când foarte mulți elevi de clasa a XII-a nu au reușit să promoveze examenul de Bacalaureat. În acea vară, a început să ofere pregătiri suplimentare pentru elevi, folosindu-se de experiența și cunoștințele sale de matematică. Provocările și bucuriile oferite de interacțiunea directă cu elevii, precum și satisfacția de a vedea progresele lor au încurajat-o să continue activitatea educațională. S-a înscris la modulul Psihopedagogic și a inițiat un centru de pregătire privată la Slatina, alături de alți profesori pasionați, oferind elevilor cursuri de matematică, engleză, franceză și șah.
Pompilia Mihai predă la Liceul Simion Stolnicu din Comarnic, la gimnaziu și liceu. O viață întreagă a predat matematică: 30 de ani la catedră și încă șase de experiențe de tutorat; pentru că Pompilia face parte din acea categorie de oameni care a avut șansa de a-și descoperi vocația încă de pe băncile școlii.
Doi oameni au contribuit semnificativ la alegerea ei de carieră: profesorii ei de matematică din gimnaziu și liceu. Primul i-a insuflat încrederea în capacitatea de a învăța, înțelege și gândi matematic. Al doilea i-a descoperit plăcerea de a-i învăța și pe alții și a încurajat-o să meargă la Facultatea de Matematică. Începând cu anii de liceu, Pompilia își ajuta colegii de clasă, apoi oferea meditații celor mai mici. „Îmi plăcea că mă chemau și că înțelegeau de la mine, mi-am dat seama că am răbdare, că îmi plăcea să ajut.” Iar de aici până la catedră a mai fost doar un pas.
Corina Oțelea predă la Școala Gimnazială „Profesor Nicolae Simache” din Ploiești, la toate cele patru clase de gimnaziu și are în spate 25 de ani de experiență la catedră, cu multe experiențe în școli și orașe diferite. Este unul dintre profesorii selectați să participe la programul de dezvoltare profesională DataMathLab anul acesta școlar și una din primele participante care a testat cu succes resursele gata de adaptat la clasă în anii trecuți.
Corina a lucrat în șapte școli din patru localități și a predat matematică elevilor care începeau gimnaziul dar și celor care terminau liceul. Se uită în urmă și este convinsă că fiecare experiență i-a adus o oportunitate de învățare și de creștere personală.
Am cunoscut-o pe Cristina Ștefan ca participantă la programul de formare DataMathLab. Predă matematica la clasele de gimnaziu ale școlii din Ghimbav din județul Brașov, școală pe care și ea a absolvit-o și unde acum e colegă cu unii dintre foștii săi profesori.
Cristina își ghidează elevii prin programa de matematică, găsind mereu modalități de a-i menține conectați la subiect și de a le insufla pasiune pentru învățare. Spune că încurajează elevii să descopere conceptele matematice, să le exploreze și să le înțeleagă în profunzime, în loc să le impună informațiile prin memorare.
Ana-Maria Șendroiu are 30 de ani de experiență și predă la Liceul Pedagogic Andrei Mureșanu din Brașov, unde îndrumă și viitoarele generații de profesori și educatori. Participă la programul de formare profesională DataMathLab și am rugat-o să ne împărtășească din provocările și transformările experienței sale de predare a matematicii.
În perioada 13-27 ianuarie 2024, am participat la trei sesiuni de formare organizate de organizația Chapters International pe tema „Puterea de a face gândirea vizibilă într-un context matematic”, cu sprijinul Avenor College (prin Daniela Vasile, Director de Curriculum și Evaluare). Formator a fost Mark Church, cunoscutul consultant al programului de la Universitatea Harvard ”Project Zero” și co-autor al cărții ”The Power of Making Thinking Visible” alături de Ron Ritchhart.
