Propunerile Aspire Teachers la noile planuri-cadru
În urma apelului Ministerului Educației de consultare publică privind planurile-cadru la liceu, adăugăm două sugestii concrete și un corolar legat de modul cum ar putea fi îmbunătățite, pentru beneficiul elevilor.
Susținem abordarea care oferă repere clare, dar și flexibilitate și personalizare în parcursul educațional al elevilor.
Credem că principiul „mai puțin, dar mai bine" să ghideze acest demers până la final, așa cum se întâmplă în toate sistemele educaționale performante.
1. Propunere: Alfabetizarea matematică pentru toți
Prin prisma profilului absolventului, un set esențial de competențe îl reprezintă alfabetizarea științifică și matematică. Totuși, liceenii din clasele XI și XII nu mai au niciun fel de expunere la subiecte STEM în afara unor improbabile opțiuni de tip CDEOȘ.
Acest lucru e contraproductiv pentru noi toți și pentru o societate care are nevoie de specialiști STEM, dar și de cetățeni care gândesc critic:
a. Întărește mitul că matematica e doar pentru matematicieni, nu pentru „umaniști”.
Abordarea educației matematice poate face o diferență majoră pentru toți elevii, iar dacă obiectivul major rămâne transferul competențelor în viața reală, atunci aceste discipline sunt esențiale pentru toți absolvenții de liceu, nu doar pentru cei care studiază la profile reale sau tehnice.
Într-o lume care abundă de date și algoritmi care să le interpreteze, accesibili oricui, toți elevii, indiferent de profil, au nevoie de competența de analiză a datelor cantitative, de raționament statistic și gândire computațională.
b. Cele mai performante societăți în educația STEM au prioritizat educația matematică pentru toți.
La nivel global există o tendință de a accesibiliza matematica pentru toți, pentru ca elevii să o poată folosi în viața de zi cu zi sau în viitoarele cariere, indiferent de domeniu. Țări precum SUA, China, Finland, Coreea de sud și Singapore prevăd matematica obligatorie pentru toți liceenii.
În plus, au inclus statistica și analiza datelor în curricula de matematică pentru toți liceenii. Într-o lume în care asistenții IA pot da singuri răspunsuri, gândirea matematică și statistică devin esențiale pentru a filtra ce contează și a verifica raționamentele.
Marea Britanie vrea introducerea matematicii obligatoriu pentru toți până la 18 ani (inițiativa Maths to 18), iar Royal Society recomandă oficial integrarea datelor în curriculumul de matematică pentru a reflecta nevoile economiei digitale. (Mathematical Futures Programme)
Franța, după reforma din 2019 care făcuse matematica opțională pentru liceeni, a reintrodus matematica ca disciplină de trunchi comun. Din 2022, elevii din clasele terminale pot alege rute diferite, ori matematică avansată sau alfabetizare matematico-științifică / matematici complementare în anii terminali, fiind materie de bacalaureat.
c. Unu din doi elevi români intră în liceu cu analfabetism funcțional la matematică.
Acest analfabetism nu e corectat, ba dimpotrivă: toate datele ne arată că se accentuează, deci nu putem avea un profil al absolventului realist dacă jumătate dintre liceeni nu pot transfera matematica de la școală în viața lor.
Competența matematică scade gradual pe parcursul gimnaziului și al liceului, arată raportul național de alfabetizare matematică lansat recent de BRIO în parteneriat cu AVE. Testul PISA arată rezultate similare - țara noastră se află printre ultimele locuri la alfabetizarea matematică și științifică din UE. (PISA 2022)
Slaba competență matematică crește inechitatea, diminuând accesul elevilor care nu aleg profilul real la profesii bine plătite și la contribuții semnificative în societate: studiul PIAAC arată că adulții cu nivel scăzut de competențe numerice au șanse mai mici la salarii competitive, sunt mai vulnerabili la dezinformare și au un grad mai scăzut de implicare civică.
Soluția: matematici aplicate pentru toți
Astfel, soluția nu trebuie să fie eliminarea matematicii de la profilurile umaniste, ci transformarea ei într-o disciplină aplicată care servește tuturor elevilor, nu doar celor care aleg profilul real sau tehnologic.
Cea mai evidentă și utilă rută este cea de Știința datelor care include modelare matematică, statistică și probabilități, mai precis reprezentarea, interpretarea datelor, testarea de ipoteze, statistici simple, corelare versus cauzalitate, pe niveluri diferențiate.
De altfel, elementele de organizare a datelor au fost introduse deliberat în programa școlară încă din ciclul primar, cu scopul de a facilita gândirea statistică. Dar ele se pierd tocmai în clasele unde elevii au șansa de a le aplica într-un mod semnificativ și relevant pentru orice domeniu profesional pe care și-l vor alege.
Dacă din constrângeri de timp, aceasta nu poate face parte din trunchiul comun și la profilul umanist, o soluție poate fi un program de matematici aplicate, ca în Franța, care să fie parte din Curriculum de specialitate și să fie aplicat în științele socio-umane, cu sau fără a fi materie de Bacalaureat.
Similar, pentru celelalte profiluri, „matematicile aplicate” ar fi parte din CS, cu aplicații specifice pentru științele naturii, informatică și alte domenii.
2. Propunere: „Școala altfel”, dar fără „Săptămâna verde”
O săptămână dedicată activităților extra-curriculare, care să încurajeze elevii și profesorii să acceseze oportunități și să experimenteze metode noi de învățare este binevenită. Însă două săptămâni de activități extra-curriculare într-un buget de timp al școlii și așa foarte redus față de alte state europene ar putea avea impact negativ asupra învățării.
„Săptămâna verde” este o intervenție sporadică, neasimilată într-un curriculum coerent, percepută de elevi ca o vacanță și o supra-încărcare birocratică pentru profesori.
Majoritatea profesorilor doresc renunțarea la unul sau la ambele programe invocând finanțarea insuficientă, lipsa de atractivitate a unor activități sau dificultăți de gestionare/ organizare a activităților (Raportul CNPEE, 2024, Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri).
Nu există studii care să demonstreze impactul pozitiv sau eficiența unei astfel de săptămâni tematice. A instaura o săptămână dedicată unei teme, fie ea despre importanța schimbărilor climatice, a cetățeniei active sau a științei (ca să oferim și alte opțiuni de teme relevante) nu e nici necesară, nici suficientă pentru a forma competențele implicate de acea temă.
Pentru a păstra coerența noii abordări care aduce flexibilitate și autonomie școlilor, tema ecologiei se încadrează mai bine fie în Săptămâna „Școala altfel”, fie în CDEOȘ, ca parte integrată dintr-un curriculum coerent.
Soluția: săptămâna „Școala Altfel” cu focus pe învățarea pe bază de proiecte
Planurile-cadru pot ține cont doar de o săptămână dedicată învățării experiențiale, care poate fi mult mai țintită în cazul liceenilor pe interesele lor, iar elevii se pot implica activ, fără ca responsabilitatea organizării să cadă tot pe umerii profesorilor.
Inspirată de modelul german Projektwoche, această săptămână poate fi folosită de către profesori și consilieri pentru proiecte inter- și trans-disciplinare, pornind de la nevoile elevilor, de la proiecte de mediu, antreprenoriat, robotică, voluntariat, STEAM etc.
Această inițiativă ar construi pe metodologia existentă a „Școlii altfel”, incluzând studii de caz concrete și metodologia învățării pe bază de proiecte, care e adesea neînțeleasă sau folosită superficial chiar în timpul școlii.
„Școala altfel” ar putea avea și o platformă națională pentru promovarea și împărtășirea proiectelor de succes. Aceasta ar include un repertoriu de bune practici, dar și mini-cursuri flexibile despre cum să aplici coerent metoda învățării prin proiecte și cum pot fi implicați activ liceenii în crearea programului școlar pentru acea săptămână.
Propunerea valorifică inițiativa bună a societății civile și formalizată de minister și ar avea un impact pozitiv pentru că:
ar fi centrată pe proiecte propuse de elevi, bazate pe interesele și nevoile lor reale
ar oferi experiențe practice în contexte autentice
ar consolida legătura dintre școală și comunitate
ar stimula colaborarea între profesori pentru planificarea unor proiecte interdisciplinare
ar permite școlilor libertatea de a organiza activități adaptate nevoilor specifice ale elevilor lor
dacă e însoțită de instrumente de formare și dezvoltare profesională riguroase, ar ajuta profesorii să folosească metoda învățării prin proiect și în timpul școlii, așa cum favorizează, de altfel, structura modulară a anului școlar.
Corolarul: Formarea profesorilor pentru a susține aceste schimbări
Această abordare care combină trunchiul comun cu personalizarea educației prin opționale poate funcționa foarte bine în țări care investesc serios și constant în formarea inițială și continuă a profesorilor. Ea presupune ca profesorii să aibă competențe bune de înțelegere și creare de design curricular.
În România, însă,
programele de formare inițială și continuă nu răspund acestor nevoi. După cel mai recent studiu TALIS, deși cantitativ stăm bine, calitativ stăm prost: 94% dintre profesorii români au participat la cel puțin o activitate de formare continuă în ultimii 12 luni (peste media OECD de 88%), dar 54% dintre profesorii români au raportat că au nevoi nesatisfăcute de formare continuă. Suntem constant pe ultimele poziții ale testelor internaționale privind literația, alfabetizarea matematică și științifică și una din țările cu cea mai mare inechitate educațională din lume (PISA 2022).
Avem cel mai mare număr de profesori suplinitori din ultimii ani, o problemă cu care se confruntă cele mai multe state. Percepția societății este că avem un sistem de educație slab și profesori nepregătiți, printre cele mai scăzute medii din cele 30 de țări sondate (IPSOS 2024).
Birocrația excesivă blochează atragerea experților din afara sistemului. Or dacă ne dorim rezultate diferite, liderii sistemului educațional central ar trebui să atragă profesioniștii care au experiență relevantă și în alte sisteme educaționale performante.
Despre Aspire Teachers
Din 2016, susținem formarea de calitate a profesorilor prin programe bazate pe dovezi, pentru o generație de copii și tineri adaptați la viitor.
Suntem o echipă multidisciplinară formată din consultanți și profesori cu internațională care funcționează agil, de la distanță, fiind stabiliți în România, Marea Britanie și Germania.
Printre reușitele care ne recomandă se numără:
programul nostru strategic DataMathLab, început acum patru ani cu finanțare privată, care a format în anul pilot 25, iar anul acesta 150 de profesori de matematică, fiind recunoscut prin protocolul de colaborare nr. 14206/16.12.2024 semnat cu Ministerul Educației.
primul festival de educație matematică din România cu invitați practicieni și cercetători de top din lume.
primele școli de vară cu profesori de la universitățile Harvard și Stanford, în urma cărora am format comunități vii de 200+ de profesori,
primul program de învățare cu impact pentru profesorii de matematică și
primele opționale pentru primar și gimnaziu centrate pe management emoțional (Călătorie în lumea emoțiilor) și public speaking (Aspire Talks) cu impact direct pentru 450 de profesori și 11250 de elevi.
scalarea programului național de lecții LIVE cu drona „Educație la înălțime” în 2021, urmat de 2000 de școli din țară, în parteneriat cu Departamentul Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.
Privim Ministerul Educației ca pe un partener esențial, la a cărui misiune putem contribui. Avantajul unei organizații mici și agile precum Aspire Teachers stă în abilitatea de a atrage expertiză și de a o valorifica în propuneri inovatoare pentru România, care pot accelera învățarea profesorilor și a elevilor.
Credem că vom putea vedea rezultate diferite doar dacă încercăm metode diferite, implicând oameni care nu sunt tributari aceluiași sistem.
Pentru ca profesorii să își îmbunătățească în realitate practica, trebuie să folosim la maxim și experiența profesioniștilor din afara sistemului care înțeleg cultura și provocările actuale.
Prin aceste propuneri, asigurăm echipa Ministerului Educației de disponibilitatea noastră de a contribui cât mai constructiv la demersul început și de a detalia mai departe propunerile avansate, pentru a accelera schimbările de care au nevoie elevii noștri.
Autori:
Măriuca Morariu, director executiv Aspire Teachers
Daniela Vasile, director educațional DataMathLab
Anca Gaidoș, manager program strategic DataMathLab
Propunere în consultare cu echipa DataMathLab
26 februarie 2025