Este nevoie de un sat întreg ca să crești un profesor bun de matematică

- Interviu cu Robert Piloiu, profesor de matematică la Liceul Tehnologic „Johannes Lebel” din Tălmaciu, Sibiu

Foto: Robert Piloiu alături de o parte din elevii săi (arhivă personală)

Pasiunea pentru matematică a lui Robert Piloiu a fost observată și cultivată de profesori și membri ai familiei încă din copilărie. Însă interesul pentru activitatea profesorală s-a dezvoltat în timpul liceului și apoi în facultate, în activitățile de voluntariat. A acceptat invitațiile profesorilor lui de a lucra cu elevii mai mici care aveau nevoie de ajutor suplimentar la matematică și apoi de a merge în asistențe la ore. A susținut secvențe din timpul orelor și în cele din urmă a suplinit colegi atunci când aveau probleme medicale. 

Când a terminat Facultatea de Matematică, în anul 2020, avea deja o experiență relevantă în predarea matematicii. A obținut a doua notă pe țară la examenul de titularizare și a pășit încrezător în rolul de profesor. Robert predă acum matematică la patru clase de gimnaziu, la aceeași școală pe care a absolvit-o nu cu foarte mult timp în urmă: Liceul Tehnologic „Johannes Lebel” din Tălmaciu, județul Sibiu. 

Este implicat în diverse activități legate de școală: în echipa de dezvoltare și implementare de proiecte cu finanțare externă, este liderul de sindicat al școlii și urmărește cu interes programele de dezvoltare profesională care i-ar putea aduce perspective și instrumente noi în bagajul de profesor. Așa l-am și întâlnit, în programul Aspire Teachers, DataMathLab. 

În acest interviu deschis, Robert ne-a dezvăluit cum folosește în avantajul său vârsta apropiată de cea a elevilor pentru a construi relații autentice cu aceștia, dar și cum colaborează și caută să învețe constant de la mentorii săi, pentru a-și îmbunătăți abordarea pedagogică.

Avantajele de a fi profesor la 26 de ani

Te ajută sau te încurcă când ești profesor tânăr, la o materie cu miză mare pentru elevi? 

Foto: Robert Piloiu alături de o parte din elevii săi (arhivă personală)

Foto: Echipe de elevi decupează obiecte pentru a rezolva o problemă de matematică (arhivă personală)

Robert este încrezător că relația cu elevii săi este una foarte bună pentru că, spune el: „Am găsit calea de mijloc, nu sunt neapărat prietenos cu ei, nu sunt indulgent, dar îi încurajez, le dau multe exemple cât mai pe înțelesul lor și avem momente când vorbesc cu ei dincolo de matematică, despre preocupările lor, despre viitorul pe care și-l pot face de pe acum”.   

Învățarea matematicii este influențată de cunoștințele și contextul comunităților din care provin elevii; când conectăm conținutul matematic la aspecte din viața lor de zi cu zi sau la subiecte care îi pasionează, putem îmbunătăți semnificativ înțelegerea lui. Robert nu este numai apropiat de vârsta generației prezente acum în școală, ci a crescut și învățat în exact aceeași școală și localitate ca și elevii săi. Școala încă păstrează machete și planșe realizate de el de când era elev.  

Robert folosește aceste atuuri și creează un mediu în care matematica devine mai accesibilă și mai relevantă pentru elevii săi. 

• „Traduce” matematica: se asigură că introduce conceptele matematice în familii de cuvinte uzuale și care sunt conectate la experiențele de viață ale elevilor. „Încerc să găsesc un exemplu din viața de zi de zi, pentru a dărâma rezistențele care apar din partea lor când introduc un nou concept matematic, când ei spun că este greu sau foarte complicat”. 

  Când a început unitatea de fracțiile zecimale, le-a spus elevilor că întâlnesc mai des în viața de zi de zi fracții zecimale decât numere naturale. „La magazin nu vezi numere naturale, căci foarte puține prețuri sunt numere întregi, nu vedem 5 lei, ci 4,99”. Prima lecție din această unitate s-a încheiat cu o temă de casă mai puțin obișnuită:  „Le-am dat provocarea să se uite în jurul lor și să numere câte fracții ordinare, zecimale și câte numere naturale întâlnesc pe unde merg”. 

• Conectează lecțiile cu experiențele și interesele elevilor: Robert folosește evenimente și subiecte din viața elevilor săi pentru a crea o legătură între conținutul matematic și interesele lor. Anul trecut, în timpul Campionatului de Fotbal, a construit o serie întreagă de exerciții legate de fotbal, iar acum, pentru a explica funcțiile la clasa a VIII-a, s-a folosit de jocul Fortnite, știind că acestea sunt subiecte care îi pasionează pe elevi și îi implică în procesul de învățare. 

  Robert a folosit această hartă familiară jucătorilor de Fortnite pentru a explica relația dintre domeniul de definiție și graficul funcției liniare: Funcția f este asociată cu traseul autobuzului din care jucătorul se catapultează pe hartă, Funcția e este legată de o rachetă care poate fi lansată, dar nu nimerește vreun jucător, funcția h definește aria unde va avea loc lupta finală când zona se micșorează și funcția g oferă locațiile unor cufere cu arme speciale. 

• Implică activ elevii folosindu-se de subiecte atractive pentru ei: abordează subiecte captivante precum investigarea dispariției avionului din Malaezia pentru a face recapitularea cu fracții ordinare, sau analiza scufundării Titanicului pentru a calcula aria tăieturii lăsate de navă pe aisberg. Robert a adus la clasă și macheta Titanicului construită de el cu ani în urmă. Aceste tipuri de teme îi motivează pe elevi să exploreze și să înțeleagă conceptele matematice într-un context intrigant. Ei devin „detectivi" sau „cercetători" matematici care își aplică cunoștințele pentru a rezolva probleme și a descoperi informații noi.

  Robert spune că „o lecția bună este atunci când elevii reușesc să înțeleagă dincolo de formulă și atunci trebuie să aibă curiozitatea să ridice mâna, să își spună părerea, să întrebe, să fie un dialog critic, în care ei au punctul lor de vedere. Să nu fie conformi, să nu accepte pur și simplu ce scrii pe tablă, pentru că atunci nu o să țină minte”. 

  Și atunci propune elevilor activități care îi ajută să se apropie cu curiozitate și interes de disciplina matematică. Și să ridice mâna cu încredere.

Aha-uri care schimbă traiectoria

Experiențele lui Robert cu profesorii de matematică pe care i-a avut ca model (și nu au fost puțini) au contribuit la formarea sa ca educator. Aceștia au influențat modul în care el își concepe și își implementează lecțiile. Robert însă are ușa deschisă către experiențe noi de învățare, pentru că unele dintre ele pot chiar să-i reconfigureze abordarea pedagogică.  

Așa a fost cazul expunerii pe care a primit-o de la colega profesoară de la Turnu Roșu, prin care a înțeles importanța integrării tehnologiei în procesul de predare și cum să folosească abordări inovative. „Eu eram mult tradiționalist până să ajung la ea la clasă pentru că înțelesesem greșit ideea de predare modernă. Ea m-a învățat cum să gândesc orele încorporând și folosind aplicații și echipamente care implică activ elevii și că metode moderne nu înseamnă să dau un Google Form.”   

De la programul DataMathLab, a înțeles că este esențial să proiecteze lecția cu finalitatea în minte, să își definească obiectivele și competențele finale pe care dorește să le atingă cu elevii săi. În ciuda presiunii dată de Evaluarea Națională sau poate tocmai datorită ei, Robert a reluat unitățile de la clasa a VIII-a.  

„Am plecat de la ce competențe au nevoie elevii la finalul anului și m-am întors și mi-am refăcut conținuturile. Înainte mă bazam pe manual și pe auxiliar, dar acum, pe baza acestor competențe prioritare, mi-am refăcut toate fișele pentru a le ținti mult mai bine: să reprezinte grafic o funcție, să identifice variația graficului în funcției de domeniu etc. Vreau ca ei să treacă de nivelul acela de cunoaștere - că funcția este intersecția cu axele; nu vreau să meargă la liceu cu impresia că funcția este o linie pe un grafic, ci să fie pregătiți cu adevărat pentru următorul nivel.”

Este nevoie de un sat întreg ca să crești un profesor bun de matematică

Foto: Elevi lucrând în curtea școlii la ora de matematică (arhivă personală)

Foto: Macheta comunei Tălmaciu realizată de elevii profesorului Robert Piloiu (arhivă personală)

Robert s-a format având în jur modele, sprijin și colaborare. A avut parte de un mediu care l-a stimulat și l-a încurajat constant. El vorbește cu admirație și recunoștință despre diriginta din gimnaziu și despre sora ei, care i-au descoperit și i-au cultivat pasiunea pentru matematică, despre nașele lui, profesoare de matematică și ele, care i-au ghidat parcursul în carieră. A fost influențat pozitiv și de profesorii din facultate care i-au oferit oportunități de practică, de inspectorii de matematică care i-au apreciat și încurajat abordările inovative sau de colegele de catedră care l-au primit și l-au ghidat în primii ani de profesorat și cu care se consultă și acum. 

A învățat să aprecieze și să integreze celelalte discipline datorită profesoarelor de istorie din gimnaziu și liceu, iar acum i se pare natural să comunice și să colaboreze cu colegii din școală pentru a construi împreună experiențe de învățare mai bune pentru elevi: să abordeze teme despre Grecia antică, sincron cu colega de istorie, exerciții despre Pitagora, sincron cu colega de fizică, activități de învățare în aer liber alături de profesoara de sport și să abordeze frontal, alături de colega de română, provocarea cititului - dând și insistând ca elevii să citească enunțuri mai lungi pentru problemele de matematică. 

Pe viitor, Robert își dorește ca aceste colaborări să fie mai dese, între toți profesorii din școală. Se implică pentru ca școala să atragă și să gestioneze fonduri pentru infrastructură de calitate, modernă și proiectează momentul în care niciun părinte din Tălmaciu nu își va mai duce copilul la 15 km distanță, pentru că Liceul Tehnologic „Johannes Lebel” va fi competitiv cu școlile din Sibiu. Și se uită de pe acum cu atenție la elevii săi, pentru a descoperi și a cultiva, la rândul lui, un viitor bun profesor de matematică. 

****

Interviu de Anca Gaidoș
Martie 2024

#DataMathLab este programul de formare profesională creat de Aspire Teachers cu sprijinul Romanian-American Foundation pentru a sprijini profesorii de matematică să-și îmbunătățească practicile astfel încât elevii să învețe să gândească matematic. Accentul este pus pe conectarea matematicii cu viața reală și pe dezvoltarea gândirii elevilor. Până în 2026, programul își propune să aducă o schimbare vizibilă în practica a 1 000 de profesori de matematică, cu impact direct pentru 100 000 de elevi.