„Când vin întrebările de la ei, atunci e clar că le-am stârnit interesul și înțeleg că am făcut o lecție bună”
- Interviu cu profesoara de matematică Adela Corina Oțelea
Corina Oțelea predă la Școala Gimnazială „Profesor Nicolae Simache” din Ploiești, la toate cele patru clase de gimnaziu și are în spate 25 de ani de experiență la catedră, cu multe experiențe în școli și orașe diferite. Este unul dintre profesorii selectați să participe la programul de dezvoltare profesională DataMathLab anul acesta școlar și una din primele participante care a testat cu succes resursele gata de adaptat la clasă în anii trecuți.
Corina a lucrat în șapte școli din patru localități și a predat matematică elevilor care începeau gimnaziul dar și celor care terminau liceul. Se uită în urmă și este convinsă că fiecare experiență i-a adus o oportunitate de învățare și de creștere personală.
Din discuția cu Corina am extras câteva principii care definesc abordarea sa pedagogică, în care se poate regăsi orice profesor care nu a încetat să crească în profesia sa.
Adaptare la nevoile elevilor în loc de planuri rigide
Corina a lucrat în șapte școli din patru localități și a predat matematică elevilor care începeau gimnaziul dar și celor care terminau liceul. Se uită în urmă și este convinsă că fiecare experiență i-a adus o oportunitate de învățare și de creștere personală. „Din fiecare școală am avut câte ceva de învățat. Mi-e clar că nu am ajuns întâmplător să trec prin fiecare experiență."
Primul an de predare a fost într-un sat mic, cu copii puțini, dar chiar acolo a prins rădăcini puternice pasiunea Corinei de a fi profesor. „Copiii erau lăsați de capul lor, iar când simțeau căldură sufletească, erau ciucure în jurul meu. Eu nu mă dusesem la Vitioara de Sus cu gândul că rămân profesor, dar am descoperit că era exact ce-mi trebuia. M-am simțit utilă și am descoperit că îmi place ce fac.”
De la copiii din Vitioara a învățat că „se face primăvară cu o floare”, pentru că, în efortul său de a atrage elevii spre acest domeniu, a trebuit să găsească metode de prezentare vizuale, practice, și-a construit obiecte din materiale găsite prin casă și curte și, văzând efectul lor asupra elevilor, le-a inclus definitiv în bagajul ei de predare.
De la gimnaziu a ajuns să predea matematica la liceu chiar în școala pe care a absolvit-o. Aici a găsit așteptări înalte și din partea elevilor, dar și de la foștii săi profesori, actualii săi colegi. Aici, provocarea a venit din zona de pregătire a unor adolescenți cu doar câțiva ani mai mici decât ea, pentru examenul de bacalaureat: „Experiență nu aveam și multe lucruri care erau de învățat în liceu, le și uitasem, dar pentru ei m-am implicat foarte mult și am reluat materia de liceu, să mă pregătesc temeinic.”
Experiențele diverse, de la școala mică din Vitioara la liceul din Vălenii de Munte și apoi la licee și școli din Ploiești au contribuit la formarea și la evoluția sa ca profesor pentru i-au dat ocazia să se inspire mereu din jurul său: „și din ce făceau ceilalți bine, dar și din ce vedeam că nu le place elevilor”. Corina ne-a subliniat: „Eu nu vreau să se spună că n-au învățat matematica din cauza mea”. Și atunci, spune ea, „căutam metode, abordări, să fac tot ce depindea de mine ca să îi atrag, să le placă, să înțeleagă”.
O lecție bună este una în care elevii întreabă
După un sfert de secol de experiență la catedră, Corina crede că nu există o rețetă fixă pentru predare. Ea subliniază importanța adaptabilității la nevoile și nivelul de înțelegere al elevilor săi: „Am un plan cu care mă duc la ore, dar planul se poate schimba la clasă și câteodată foarte mult: construiesc pe întrebările lor, pe ce se întâmplă plăcut sau neplăcut în clasă, mă adaptez la nevoile copiilor."
În termeni pedagogici, Corina ne spune de fapt că folosește foarte mult evaluarea formativă: bilete de ieșire, feedback cerut elevilor pe parcurs și la finalul orei. „Mă ajut de clasă, pentru că elevii întreabă, răspund și atunci, în funcție de ce văd că au înțeles sau nu au înțeles, mă repliez rapid”.
Am întrebat-o cum arată o lecție bună, iar imaginea pe care ne-a transmis-o este a unei clase active, curioase și neinhibate de matematică. „O lecție bună este atunci când îi văd pe elevi ancorați, captați. Când vin întrebările de la ei, atunci e clar că le-am stârnit interesul și înțeleg că am făcut o lecție bună”.
Și cum reușește să ajungă să aibă o clasă de copii curioși și îndrăzneți la orele de matematică? „În clasă mă folosesc foarte mult de obiecte; am tot felul de materiale, o parte cumpărate, altele construite de mine sau chiar de copii și folosesc manualele digitale pentru că îmi permit să exemplific vizual concepte matematice, cu video sau Geogebra. E important ca ei să înțeleagă cum sunt în realitate, înainte să opereze cu formule”, ne-a răspuns Corina.
De exemplu, când a predat adunarea fracțiilor, a folosit reprezentări grafice, pătrate hașurate, pentru a demonstra cum se adună ½ cu ¾ și să arate că nu se adună numătorii între ei și numitorii între ei, cum adesea intuiesc greșit copiii. Se folosește de aducerea la același numitor, ce au învățat în lecția precedentă, pentru a valida rezultatul pe care elevii îl observă și vizual, în pătratele hașurate.
Înainte de învățare este conectare
Dar pentru acea clasă activă, cu copii atrași de matematică, Corina mai are un secret: nu doar predă matematică, ci se preocupă și de evoluția personală a fiecărui elev. Înțelege că problemele de comportament ale unui elev la clasă pot ascunde de fapt o poveste personală mai dureroasă și că o abordare empatică poate face o diferență semnificativă.
Așa că, atunci când vede probleme de comportament, Corina se interesează despre situația copilului, vorbește cu diriginții și chiar cu părinții. „Când îi afli și înțelegi povestea, înțelegi și comportamentul, și îl înțelegi și pe el. Iar el, când se simte înțeles, este deja altfel, nu mai este atât de răzvrătit. Este felul lui de a face față durerii, iar dacă deranjează ora, nu este despre tine, ca profesor. Dar tu, dacă știi povestea lui, ai indicii de unde să-l iei, cum să gestionezi relația lui cu ceilalți colegi, cum să-l faci să se simtă sprijinit”.
Și până la urmă lucrurile se întorc la matematică: „Nu vreau să piardă lecțiile, pentru că la matematică devine din ce în ce mai greu de recuperat”.
Legături între lecții, pornind cu finalul în minte
Participarea la cursul DataMathLab a întărit pentru Corina un crez important și a ajutat-o să clarifice pentru elevi scopul final și să facă mai bine legăturile dintre unități și lecții: „Programul a venit în întâmpinarea a ceea ce simțeam și eu și ceea ce aplicam, că trebuie să îl faci pe copil să înțeleagă de ce învață ceva, să nu creadă că învață doar pentru test, pentru examen, ci că le va folosi în viața”.
Ce face diferit în urma programului? „Acum insist pe scopul final. Sunt mai atentă și le spun dinainte unde o să ajungem, care sunt pașii, apoi de ce am făcut pasul acesta, care este legătura cu capitolul anterior, insist să le fac legăturile, ceea nu făceam înainte. Acum le spun de la început planul mare și nu doar le pun pe tablă un titlu de capitol.”
Astfel, le oferă elevilor un cadru mai amplu și le subliniază relevanța fiecărei lecții în imaginea de ansamblu a unui concept matematic și legătura cu viața reală.
În finalul discuției, Corina admite că nu tot timpul este ușor pentru ea, dar își regăsește puterile în credință și în convingerea că a fi profesor este cea mai bună alegere profesională pentru ea: „Clar nu mă văd să fac altceva! Mă bucură ce fac, îmi place să transmit, să îi văd că se luminează.”
Interviu de Anca Gaidoș
Februarie 2024
#DataMathLab este programul de formare profesională creat de Aspire Teachers cu sprijinul Romanian-American Foundation pentru a sprijini profesorii de matematică să-și îmbunătățească practicile pedagogice astfel încât elevii să devină interesați de matematică și să își dezvolte abilitățile de utiliza matematica într-o varietate de contexte autentice. Până în 2026, programul își propune să aducă o schimbare vizibilă în practica a 1 000 de profesori de matematică, cu impact direct pentru 100 000 de elevi.