Partea 2: Cum arată învățarea autentică prin planificarea inversă Understanding by Design - ce ar trebui să știe fiecare profesor despre predarea pentru înțelegere
Aceasta este partea a doua din materialul despre planificarea inversă, în trei părți. Citește aici prima parte.
Planificarea inversă în 3 pași
Understanding by design nu este nici o metodă, nici o filosofie a educației, ci un alt mod de a proiecta învățarea. Este un cadru de mare folos, pentru că:
se concentrează pe învățarea profundă, nu pe acoperirea materiei sau crearea de activități fără priorități și rezultate clare,
prioritizează și filtrează cele mai importante idei cu care va rămâne elevul la final de unitate,
proiectează sarcini de învățare autentică, având în vedere scopul final,
readuce în prim plan indicatorii de performanță (ce măsurăm și cum ne asigurăm că ce măsurăm e ce ne dorim să măsurăm?).
Abordarea are la bază cercetări extinse din ultimele decenii despre învățare și cogniție, care fundamentează modul cum învață oamenii.
UbD propune trei pași, fiecare cu câteva întrebări esențiale. În exercițiul de planificare, am lucrat cu un model simplificat.
cei trei pași ai planificării inverse, după G. Wiggins, J. McTighe (2005). Understanding by Design. Expanded 2nd Edition, ASCD.
Adesea, conținuturile sunt concepute separat de competențe, ca și cum ele nu ar fi parte din ele. Gândirea critică sau rezolvarea problemelor sunt competențe transversale care se manifestă în fiecare domeniu, dar nu independent de acesta. Nu poți gândi critic într-un vid. Așa că fiecare unitate ar trebui concepută sub forma unor idei generalizabile, transferabile, care nu sunt aparente. Dacă în programa școlară apar conținuturi sub forma enumerării unor concepte și teme, marile idei fac clare enunțurile care vor rămâne în timp și care adesea rectifică neînțelegeri comune din subiectul învățat.
Pornind de la conținuturi și corelat cu competențele specifice, marile idei apar ca un răspuns la întrebări precum: De ce să învețe elevii unitatea asta? La ce i-ar ajuta, în viață, să înțeleagă ce propune unitatea? Care ar fi conceptele cheie din unitate? Care ar fi tezele, ipotezele, principiile pe care elevul ar fi de dorit să le știe, înțeleagă?
Iată câteva exemple de mari idei pentru unități întregi:
Cărțile sunt porți către lumi imaginare sau reale, în care descoperim soluții la problemele noastre. (limbă și comunicare)
Oamenii depind de toate resursele pământului pentru a trăi și au un impact major asupra acestora. (explorarea mediului)
Fiecare loc are o poveste. Povestea unei comunități este chiar povestea noastră. Dacă cunosc această poveste, pot să scriu o continuare frumoasă a ei. (geografie, istorie)
Felul în care trăiesc are impact asupra celorlalți, asupra lumii (transport, comunicare, economie, cultură, recreație). (geografie)
Prin alegerile pe care le facem (de propoziții, timpuri, moduri), putem controla cât de bine ne facem înțeleși de către ceilalți. (limbă și comunicare)
Înțelegerea proprietăților plantelor îmi poate salva viața. (biologie)
Numerele formează un cod care ne ajută să descoperim relații între obiecte, prin ordonare, comparare sau aproximare. (matematică)
La economie (clasa a VIII-a), pentru unitatea Consumatorul, marile idei și întrebările esențiale pot arăta așa:
Resursele sunt limitate, de aceea oamenii trebuie să aleagă. (Există lucruri gratuite? Care sunt costurile ascunse din orice produs? Cum le putem identifica?)
Orice alegere implică câștig (beneficii) și pierdere (costuri), iar unele din acestea sunt ascunse. (Oamenii iau decizii raționale?)
Producătorii caută să influențeze comportamentul consumatorilor, care este previzibil, indiferent dacă este sau nu rațional. (Care sunt principalele lucruri care ne influențează deciziile? Cum le putem îmbunătăți?)
Oamenii au drepturi și responsabilități, indiferent dacă este vorba de producție sau consum. (Care sunt drepturile și responsabilitățile consumatorilor? Cine se asigură că sunt respectate? Ce se întâmplă când nu ne cunoaștem sau nu ne îndeplinim responsabilitățile?)
Exemple create de Laura Borbe, prof. de științe socio-umane, Cluj
Pasul 2: Care sunt dovezile învățării? Cum vom ști că elevul a dobândit acele competențe din pasul 1 și în ce măsură?
Aici trebuie concepute sarcinile de evaluare sumativă, dar și alte dovezi ale învățării, inclusiv teste inițiale, pentru a afla punctul de pornire și a adapta planul, teste tradiționale cu itemi de tip adevărat/fals, alegere multiplă, rezolvare de exerciții, observații și alte forme de evaluare formativă. O noutate vine din sarcinile autentice, adică acele situații care simulează realitatea sau chiar pun elevul într-o situație concretă pe care trebuie să o rezolve, sau trebuie să conducă un experiment, să construiască un model sau să argumenteze.
Această sarcină sumativă (cea care duce la acordarea unei note) trebuie să măsoare obiectivele pe termen lung, de rang mai înalt, precum e transferul. Evaluările intermediare pot fi mijloace de a atinge transferul, dar ele nu oferă suficiente dovezi pentru a spune că rezultatele așteptate au fost atinse.
Iată câteva exemple de astfel de sarcini autentice de evaluare, care adesea presupun abilități și cunoștințe transdisciplinare:
Geografie+istorie+educație civică (clasa a IV-a): Ești parte din Centrul de Informare Turistică a localității tale. Trebuie să ajuți un grup de vizitatori să descopere elemente de patrimoniu natural și cultural local, printr-un traseu turistic folosind o hartă fizică sau Google Maps. Fiecare atracție turistică trebuie descrisă pe scurt (100 de cuvinte) și documentată fotografic. Criteriile de evaluare trebuie menționate clar, cu diferențiere pe nivele de performanță: minim o tradiție locală, ordonare logică a obiectivelor de pe traseu, acuratețea informațiilor etc.
Matematică (clasa a VII-a): un test care măsoară aplicarea unor relații studiate în situații diferite, precum Cerealele:
Iată câteva informații de pe două cutii de cereale:
Ovăz marca A: 12 grame de proteine per 100 de grame de cereale. Granola marca B: 5 grame de proteine în 45 de grame de cereale.
1. Câte grame de ovăz trebuie să mănânci pentru a asigura 9 grame de proteine? Explică.
2. Care cereale au o proporție mai mare de proteine? Explică. (algebră, fracții și procente)
Sarcină inspirată de pe platforma Inside Mathematics (University of Texas at Austin, SUA), algebră, clasa a VII-a, cerealele.
Pasul 3: Prin ce activități de învățare ne asigurăm că elevul ajunge la destinația dorită? Care este scenariul de învățare pentru unitate?
Aici intervine planul de învățare, cu lecțiile concepute progresiv pentru ca elevii:
Să știe unde se îndreaptă la fiecare pas, de ce e important să învețe și ce se așteaptă de la ei
Să fie curioși și implicați în lămurirea întrebărilor esențiale
Să aibă destule oportunități să exploreze, să primească instrucțiuni suficiente pentru a crea sens și a face transferul, să se autoevalueze și să reflecteze asupra a ce învață.
Contează metodele alese și modul cum se aliniază cu rezultatele dorite. Găsești în partea a treia două unități planificate pentru ciclul primar și gimnazial, create în cadrul proiectului.