Predă cum învață oamenii - webinar cu Olimpia Meșa
Miercuri, 3 iunie, ne-am reîntâlnit cu Olimpia Meșa, autoarea cărții „Cum învață oamenii?” la un webinar la care peste 200 de participanți au descoperit câteva principii fundamentale despre creier care să informeze un design eficient al contextelor de învățare autentică. Am trecut prin exemple despre ce înseamnă excelența, cum putem încuraja implicarea copiilor prin descoperirea scopului și puțin despre cum încurajăm motivația, atenția, memoria, etica și sustenabilitatea. Întâlnirea a fost inițiată de Marciana Streza, liderul asociației AVE din Făgăraș și găzduită pe platforma Zoom a Aspire Teachers, reunind profesori din mai multe comunități de învățare, curioși și dornici să descopere cele mai noi cercetări despre științele creierului.
Olimpia a început cu un exemplu simplu: așa cum apelăm la cunoștințele unor specialiști - medicii cardiologi - pentru a ne vindeca inima, la fel ar trebui să apelăm la cunoștințele despre creierul nostru atunci când vrem să generăm învățare autentică. Pentru că învățarea e un proces care generează o schimbare în creier și se poate observa în mecanismele noastre neurobiologice, așa cum observa și profesorul James Zull, unul dintre mentorii Olimpiei. Arta predării ar trebui să fie, deci, arta schimbării creierului. Iar pentru a deveni mai buni la predare, ne ajută să înțelegem mecanismele din creier care condiționează învățarea.
În atelierele ținute cu aproape 2000 de elevi până acum, Olimpia a înțeles mai bine și care este percepția lor privind excelența. Întrebați ce cred copiii că este excelența, participanții au accentuat performanța, olimpiadele, concursurile, jocurile, ideea de a fi cel mai bun, notele de 10 sau dorința de a fi văzuți. Părinții și-ar dori profesori magici, premii, concursuri, dezvoltare continuă, copii pregătiți pentru viață. Ministerul o listă lungă de competențe. Cert este că avem nevoie de o claritate a ceea ce ne dorim prin învățare pe care atât elevii, cât și profesorii să o aibă încă de la începutul școlii.
Începutul cu sfârșitul în minte
Până să ajungem la utilizarea triunghiurilor în viața reală sau competențele prescrise în programa oficială, excelența începe cu câteva principii de bază despre care nu prea se discută la școală, dar care sunt esențiale pentru formarea oricăror conexiuni neuronale: hidratare, nutriție corectă, sport și somn de calitate. Astfel de lucruri simple sunt necunoscute elevilor și adesea ignorate și de profesori. Dar în lipsa hidratării, al unui somn profund și suficient și al unei alimentații sănătoase, motorul învățării, creierul, nu va putea forma legături neuronale solide care să alimenteze memoria pe termen lung.
Pe lângă aceste principii fiziologie, orice proces de învățare ar trebui să răspundă la întrebarea „De ce?”. Atitudinile elevilor față de o anumită temă sau materie sunt esențiale. Dacă elevii înțeleg cum pot folosi ce vor învăța și unde pot ajunge, atitudinea lor se poate schimba. De asta e bine să începem anul școlar stabilind așteptările elevilor față de școală și cum pot deveni cea mai bună variantă a lor. Cum ar fi dacă în prima zi de început de an, elevii mai mari ar veni în fața celor mai mici să le arate în ce se pot transforma? Pornind cu sfârștiul în minte, cu rezultatul final pe care îl pot atinge la finalul semestrului, oferim claritate și putem stimula dorința elevilor de a învăța.
Dintre toate studiile despre implicare, Olimpia l-a amintit pe Mihaly Csikszentmihalyi, psihologul care a popularizat conceptul de flow, o experiență pozitivă și intensă, în care cei care se afundă simt că pierd noțiunea timpului, au obiective clare și sentimentul de progres, primesc feedback imediat, și sunt concentrați pe prezent, iar provocarea corespunde abilității pe care o au. Flow-ul e reflexia motivației intrinseci, care generează implicare autonomă în învățare de dragul învățării, fără a mai aștepta stimulente exterioare. Până să ajungi la flow, curiozitatea este primul pas, iar pentru a o stârni, e important ca elevul să vadă legătura cu universul familiar.
La o întrebare simplă precum „la ce ne ajută fracțiile?”, Olimpia a descoperit că elevii nu prea știu să răspundă. Deși profesorii sunt buni la a transmite cunoștințe, par să fie mai puțin abili la a clarifica scopul lor, acel „de ce” inițial care face ca învățarea să fie personală. Profesorii nu doar predau matematică sau biologie, ci discută credințele copiilor despre utilizarea conținuturilor (precum matematica e grea, e nefolositoare etc.). O formă de a îi face să descopere „de ce-ul?” este chiar implicarea elevilor într-o activitate prin care să își imagineze cum ar arăta lumea fără acel conținut. Cum ar arăta lumea noastră fără pătrate? Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea școli? La ce ne ajută să știm despre stepă? Un dialog socratic, o dezbatere pe echipe sau un exercițiu de reflecție despre șapte obiecte care te ajută să supraviețuiești în stepă pot să faciliteze descoperirea scopului în legătură cu propriile interese și nevoi ale elevilor.
Dacă aplicăm principiile despre implicare și scop, motivația, memoria și atenția sunt influențate automat. În practică, cele patru principii care conduc la învățarea adâncă, la care fac referire și învățarea experiențială (Sensing – Integrating – Acting – Embedding) pot fi realizate dacă elevii:
conectează unitatea de învățare cu un aspect real cu care se confruntă sau reflectează la propriile experiențe trecute.
au oportunități de a cerceta și explica materia (colegilor, de exemplu).
au variante de practică autonomă în care să aplice ce au învățat.
sunt implicați în exerciții repetitive, în care ei să creeze popriile scheme, postere și unelte de auto-monitorizare.
Ca instrument de auto-monitorizare, Olimpia a propus înlocuirea caietelor cu jurnale de învățare, în care elevii să învețe să reflecteze constant la ce au învățat. Noua ancoră (jurnal de învățare în loc de caiet) poate să le schimbe percepția despre propriul proces de învățare. La final de oră, elevii pot completa propriile răspunsuri la: „mă simt... am învățat...voi practica mai mult... aș vrea să particip în...”.
La capitolul etică și sustenabilitate, Olimpia a subliniat importanța proiectelor cu impact real, dincolo de băncile școlii, de la curățarea curții școlii până la voluntariat în comunitate. Astfel de contexte reale susțin pe termen lung implicarea, scopul, motivația, memoria și atenția, cărămizile învățării eficiente.
La final, Olimpia a lansat invitația profesorilor de a susține o lecție deschisă cu clasele lor, la începutul anului școlar și a anunțat proiectul unei academii online în care să pună în practică principiile de design al învățării.