Cum se organizează profesorii în timpul școlii de acasă? Exemplul comunității învățătorilor din Sibiu
De Miruna Iliescu
Marți, 5 mai, am găzduit pe platforma Zoom întâlnirea online cu aproape 500 de învățători din județul Sibiu. Evenimentul a fost organizat de profesoara Diana Bucuță, inspector în învățământul primar în cadrul IȘJ Sibiu. Printre invitați s-au aflat Monica Anisie, Ministrul Educației, profesorul Alexandru Dumbravă, inspector școlar general și profesorii Gheorghe Bîrză și Rodica Țălnariu, inspectori școlari generali adjuncți. Seminarul a început cu o serie de mesaje de mulțumire din partea invitaților, care și-au manifestat prețuirea și aprecierea față de toți profesorii. Mesajul ministrului educației a fost de încurajare pentru învățători. Monica Anisie a subliniat că nu le va încărca inutil activitatea cu dovezi și rapoarte și că fără munca învățătorilor, nici cea a profesorilor nu ar exista.
Activitatea a durat aproximativ trei ore și s-a concentrat pe modalitățile de organizare a activităților educaționale în această perioadă, la nivelul județului Sibiu. Plecând de la legislația privind școala de acasă, Ordonanța de urgență nr. 58/2020, OMEC nr. 4135/2020 și adresa MEC nr. 545/DGIP/28.04.2020, accentul a căzut pe prezentarea unor repere metodologice și a unor exemple de practică pentru învățarea online.
Odată cu încheierea vacanței de Paști, inspectorul școlar Diana Bucuță a prioritizat activitatea învățătorilor în perioada următoare astfel:
- proiectarea activităților (stabilirea programului, comunicarea programului săptămânal părinților și elevilor, documentarea, elaborarea / adaptarea / selectarea de resurse educaționale și de platforme educaționale securizate, cooperarea între cadre didactice),
- desfășurarea activităților pentru continuarea învățării (predarea prin activități online pentru toate clasele din ciclul primar și prin metode specifice gândirii critice la clasele din ciclul de dezvoltare, consolidarea cunoștințelor predate, exersarea competențelor cheie, generale și specifice, prin activități independente realizate de elevi),
- evaluarea progresului elevilor și oferirea de feedback (elaborarea și aplicarea instrumentelor de evaluare, acordarea de feedback constructiv elevilor, ca urmare a realizării de către aceștia a sarcinilor de lucru primite de la cadrele didactice, colectarea de feedback de la părinți, raportarea către director),
- încheierea situațiilor școlare la finalul semestrului al II-lea, prin aplicarea prevederilor MEC specifice acestei perioade din adresa mai sus menționată și cu respectarea RCOFUIP - OMEC nr. 5079/2016, formă consolidată prin OMEC nr. 3027/2018,
- acordarea de șanse egale la educație prin modalități de conectare cu elevii care nu au acces la tehnologie (transmiterea săptămânală de către cadrul didactic a unui set de fișe / materiale de lucru, inclusiv prin implicarea autorităților locale pentru distribuirea materialelor pregătite de cadrele didactice în unitățile de învățământ),
- acordarea de suport emoțional elevilor.
Diana Bucuță a subliniat că metacogniția devine esențială în această perioadă, în care elevii își testează și își dezvoltă autonomia în învățare. Ei învață în mare parte singuri și au nevoie de suport emoțional, de feedback, dar și de consiliere tehnică pentru participarea la activitățile de învățare online.
În ceea ce privește platformele folosite, principala opțiune pentru învățarea online a învățătorilor prezenți la webinar este Google Classroom, urmată de Adservio, Școala 365, Digitaliada și Kinderpedia. Pentru comunicarea audio-video, cei mai mulți învățători folosesc Zoom, în timp ce comunicarea scrisă a fost realizată pe WhatsApp, până la crearea claselor pe platforme sau acolo unde încă nu s-a realizat acest lucru. În majoritatea cazurilor comunicarea audio-video a cadrelor didactice cu elevii este de 5 ori pe săptămână.
Practici și exemple de organizare de la șase învățători
Primul exemplu a venit de la profesorii pentru învățământ primar Iuliana Turi și Tudorel Drăgoi de la Școala Gimnazială Cârța. Modul lor de lucru este un exemplu pentru cum ar trebui să se adapteze un dascăl care lucrează în mediile defavorizate. În cazurile claselor mici, unde elevii nu au adrese de email și nu pot folosi platforme precum Digitaliada precum colegii lor mai mari, Tudorel alege să folosească Whatsapp pentru a comunica. Programul celor mici este organizat astfel încât de luni până joi au loc activitățile cu învățătorul, iar vineri au engleză, educație fizică și religie. Materialele sunt transmise în fiecare dimineața la ora 9, iar răspunsurile sunt așteptate până la ora 18:00. La întrebările trimise de copii, răspunsurile sunt trimise în privat, existând astfel și un contact individual cu cei mici. Pentru că mulți copii se folosesc doar de telefonul părinților, întâlnirile pe Zoom nu sunt posibile. Așa că elevii din clasa a III-a îndrumați de Tudorel primesc ca temă pentru acasă experimente, activități în care se pot implica și părinții.
Mădălina Sporiș, profesoară în învățământul primar la Liceul Teoretic C. Noica din Sibiu a oferit un exemplu de program săptămânal. Recomandările generale, la nivel județean, de la care s-a pornit în realizarea unui astfel de orar sunt:
proiectarea săptămânală trebuie să se încadreze în max. o pagină (scopul este crearea unor documente cât mai simple și accesibile),
realizarea a cel puțin unei sesiuni online zilnic la clasă în timpul săptămânii, pentru că predarea e dificilă în lipsa contactului direct cadru didactic-elevi,
durata efectivă a unei sesiuni de învățare online trebuie să fie de maximum 20 minute, la care se adaugă activitățile zilnice individuale ale elevilor - aplicații transmise de către cadrul didactic pentru exersarea competențelor specifice, urmate de sesiunile de feedback către elevi (astfel, ora de școală acasă are trei componente: partea online, secțiunea de aplicații realizate individual de către elevi și componenta de feedback acordată elevilor de cadrul didactic),
implicarea copiilor în „școala de acasă” nu trebuie să depășească 3-4 ore zilnic,
includerea tuturor orelor pe care le au cei mici în orarul clasic, inclusiv pe cele de religie, educație fizică sau limbi străine.
Pornind de la aceste recomandări, cadrul didactic stabilește numărul de sesiuni pe zi online de pe parcursul unei săptămâni, consultând conducerea unității și respectând particularitățile de vârstă ale elevilor. Orarul nu ar putea fi pus în practică fără o comunicare strânsă cu părinții, pentru a înțelege când au posibilitatea de a se conecta pentru lecții și când ar putea aceștia să fie un sprijin pentru cei mici, acolo unde acesta este necesar. Mădălina Sporiș a prezentat programul pentru clasa pregătitoare și pașii ce au precedat realizarea acestuia. Ea a început cu o comunicare constantă cu părinții pe Whatsapp, astfel încât activitățile să ajungă la cei mici. După vacanța de Paști, Mădălina a dorit să ofere părinților și copiilor sentimentul predictibilității printr-un program săptămânal, iar părinții au fost încântați.
Programul a fost gândit să fie cât mai simplu de citit și de urmărit pentru părinți. Există coduri de culoare diferite pentru predare, consolidare, activități practice și experimente. Programul este pe zile, nu pe ore astfel încât până la sfârșitul săptămânii fiecare copil să aibă timpul și flexibilitatea necesară pentru a realiza aceste activități. Materialele sunt încărcate și pe Whatsapp și pe Google Classroom, iar întâlnirile de lucru au loc pe Zoom și nu durează mai mult de 20 de minute. În ultima întâlnire a săptămânii, vineri, se trag concluziile privind activitățile derulate pe parcursul celor 5 zile.
Activitățile și fișele de lucru sunt cele pe care copiii le au în manualele de acasă. Nu este necesar ca părinții să printeze alte fișe sau alte materiale. Pentru a diversifica activitățile, Mădălina a recomandat WordWall, un site potrivit pentru clasa pregătitoare unde se pot elabora jocuri care se trimit cu link copiilor. În fiecare săptămână cei mici au de realizat un experiment ușor și primesc o recomandare de film sau de carte. Părinții au fost mulțumiți de faptul că au avut libertatea de a-și organiza programul, de a putea îmbina activitățile lor profesionale cu cele desfășurate alături de cei mici.
Un alt exemplu de bună practică a venit de la Anca Bodnărescu, profesor pentru învățământ primar la o clasă pregătitoare de la Școala Gimnazială nr. 3 din Cisnădie și alumnă Aspire Teachers din 2016. În perioada de acomodare, la fel ca Mădălina, a lucrat cu copiii prin intermediul aplicației Whatsapp și cu ajutorul părinților. Anca a simțit că acest mod de lucru poate fi îmbunătățit și, inspirându-se din alte resurse educaționale, a propus realizarea unor activități în familie. Înainte să înceapă cu “învățarea obligatorie”, a dorit să își cunoască mai mult elevii și situația lor de acasă, prin două chestionare online. Ea a cerut părinților acordul de a înregistra întâlnirile și a reușit astfel să își îmbunătățească activitatea după analizarea lor. Anca a înțeles cât de greu le este și părinților în această perioadă, după ce a identificat o serie de provocări în organizarea timpului și a activităților celor mici. Așadar, după terminarea vacanței, ea a organizat întâlniri online zilnice în care le-a oferit celor mici informații despre situația actuală, iar părinților sfaturi și idei. Ea a folosit povestea publicată online de Cristina Elena Saftoiu pentru a le explica celor mici contextul actual pe înțelesul lor. Tot în cadrul acestor întâlniri inițiale, Anca a subliniat câteva reguli de siguranță pe Internet și i-a învățat pe elevii cum se pot proteja de pericole în mediul digital.
Pentru a păstra un spațiu de lucru cunoscut și un sentiment de siguranță, Anca a adus în digital regulile pe care le respectau la clasă. Spre sfârșitul săptămânii, joi, copiii și părinții au primit sarcina de a crea programul unei zile pentru toată familia lor. Atât părinții, cât și cei mici au considerat această temă un exercițiu foarte util, care i-a ajutat să organizeze mult mai bine activitățile individuale sau în familie. Părinții au învățat unii de la ceilalți și mulți au găsit inspirație în planificările postate de ceilalți părinți. Cadrul didactic a acordat feedback pentru fiecare program, existând si situații în care secvențe din programe nu respectau particularități de vârstă.
Sesiunea a continuat cu exemple de bună practică de la profesorii pentru învățământ primar Corina Mohanu de la Școala Gimnazială Regina Maria Sibiu și Viora Rozorea de la Școala Gimnazială Nicolae Iorga Sibiu, în ceea ce privește regulile pe Zoom. Corina are elevi în clasa a II-a și din 16 martie a început școala online, la cererile copiilor. Așa cum în mediul offline au existat reguli la clasă, Corina a stabilit și în mediul digital câteva principii. Acestea vizează:
punctualitatea - respectarea orei de întâlnire
pornirea camerei video
închiderea microfoanelor, cu excepția cazului în care este solicitat un răspuns
luarea notițelor
respectul reciproc
așteptarea pauzelor pentru masă
solicitarea unor clarificări atunci când simt nevoia
Viora predă clasa I și a stabilit o listă cu 7 reguli cunoscute atât de părinți, cât și de elevi. Fiecare regulă are asociată o pictogramă pe care participanții la întâlnirile online să le poată identifica atunci când le întâlnesc.
Ea a sfătuit cadrele diactice să se adapteze la noul context al învățării la distanță și să încurajeze dezvoltarea unor abilități de viață ale elevilor. Aceste abilități de viață pot fi grupate în 4 mari dimensiuni (cei 4H): de gândire (head), de loialitate și valori personale (heart), de activități practice (hand) sau de viață sănătoasă (health). Prin activități experimentale, elevii sunt mai implicați și rețin mai ușor.
Sesiunea s-a încheiat cu prezentarea principalelor platforme cu resursele educaționale recomandate de MEC precum digital.educred.ro, programe.ise.ro și recomandările Carminei Vakulovski pentru resurse complementare și tutoriale pentru utilizarea tehnologiei în lecțiile online: loveforteaching, www.pictezstele.ro, emalascoala.ro, clasamea.eu, resurse educaționale oferite de ISJ Brașov.
Bogdana Bucșa de la Școala Gimnazială M. Viteazu Șelimbăr a prezentat la finalul întâlnirii detalii despre „Proiectul Național de reechilibrare postcriză COVID19 prin metoda Feuerstein (adresat elevilor) - Îndrăznește, tu poți!”. Campania își dorește să informeze elevii, profesorii și părinții de utilitatea metodei Feuerstein pentru dezvoltarea socio-emoțională în timpul crizei, dar și după ce aceasta trece. Înscrierile pentru cele 14 webinarii gratuite au început deja pe Facebook.
Ultimele 20 de minute ale întâlnirii au fost dedicate întrebărilor venite din rândul participanților la care a răspuns inspectorul școlar. Întregul demers a însemnat o activitate metodică pentru învățătorii sibieni care au primit din partea IȘJ Sibiu suport metodologic privind organizarea procesului didactic în perioada suspendării cursurilor în școli. Sesiunea s-a încheiat cu optimism și încredere în modul cum au reușit să se adapteze profesorii, părinții și elevii la contextul actual. Exemplele de bune practici au confirmat că abordările alese de învățători sunt corecte și au încurajat colegii să își păstreze motivația în a construi școala de acasă, împreună și cu echilibru.