Ce au învățat profesorii din școala de la distanță?

Am invitat profesorii din comunitatea Aspire Teachers să împărtășească ce au învățat în această perioadă, ce a funcționat și ce vor îmbunătăți în perioada următoare. Am înțeles că în ciuda provocărilor fără precedent, școala la distanță a fost un prilej de reconectare, de redescoperire și învățare pentru toți. Profesorii au testat mai multe platforme online și și-au îmbunătățit abilitățile digitale, au învățat noi rutini de lucru și au descoperit că elevii pot fi un ajutor surprinzător în tot acest proces. Procesul nu e perfect pentru nimeni și nu toți elevii s-au putut mobiliza, însă exercițiul a venit cu multe descoperiri, de la implicarea elevilor în crearea unor lecții și îmbunătățirea autonomiei în învățare până la importanța conectării emoționale și crearea unei atmosfere relaxate, care a lăsat loc de joacă și împărtășire autentică a preocupărilor și intereselor elevilor. 

Descoperiți mai jos experiențele împărtășite de profesorii: Liliana Olărașu (Iași), Anca Morar (Cluj-Napoca), Aurora Zamfir (Pucioasa), Carmina Vakulovski (Brașov), Nick Munteanu (Buhuși), Nadia Tufă (Onești), Angelina Rivera-Rocabado (Râmnicu Sărat), Violeta Daniela Nedelcu (Brașov), Cornelia Melcu (Brașov).

„Am învățat să relaționez mai bine cu elevii mei și să am mai multă încredere în ei.”

Liliana Olărașu, profesoară de matematică, Iași

Galerie cu imagini din timpul lecțiilor online cu elevii Lilianei Olărașu

De mai bine de o lună mă aflu într-o bulă spațio-temporală ciudată care nu seamănă cu nimic din ce-a fost și care cu siguranță va genera bule interesante de acum încolo. M-am despărțit de elevii mei cu sfaturi de genul: atenție, nu este vacanță și cu recomandări care să le confirme că nu este vacanță. Una dintre ele era să lucreze pe platforma ASQ, cu care erau familiarizați.

Am început să comunicăm pe grupurile de Messenger, create încă din vacanța de iarnă. I-am abordat mai ales pe cei care nu erau activi pe platformă, dar după ce am descoperit platforma Zoom, mi-am dat seama că asta îmi lipsea - întâlnirea față în față cu elevii. Am făcut cu clasa la care sunt diriginte o întâlnire de probă, iar când am descoperit împreună că putem folosi și o tablă interactivă pe care să colaborăm digital, mi-am dat seama că pot să fac orice lecție de matematică să fie interactivă. Și am făcut 28 de întâlniri online cu clasele a VII-a și a VIII-a, dintre care 22 de lecții au fost de matematică.

La început, neștiind ce trebuie să facem de fapt, mi-am propus să respect planificările și am început voinicește să predau, astfel că s-au adunat în total 6 ore de predare, unde prezența elevilor a fost între 30% și 90%. Au fost mai multe motive pentru absenți, de la faptul că unii nu se trezeau la timp sau nu aveau chef până la faptul că aveau alte obligații în casă sau le era greu să se conecteze, neavând laptop. 

Pregătirea acestor lecții de predare a fost mult mai solicitantă decât în cazul lecțiilor clasice, pentru că a trebuit să-mi pregătesc materiale vizuale relevante, care să faciliteze învățarea.

La sfatul inspectoratului, m-am concentrat pe lecții de consolidare și recapitulare, așa că am făcut 16 întâlniri pe Zoom de exersare. La clasele a VIII-a am lucrat o vreme probleme la care au întâmpinat greutăți acasă, iar apoi testele de antrenament propuse de Ministerul Educației. Celelalte șase întâlniri cu elevii de la clasa unde sunt diriginte au fost de dirigenție și alte activități în Săptămâna Școala Altfel.

 Cele două lecții de dirigenție au avut ca teme: Metafora borcanului - despre filtrare și prioritizare, și cealaltă despre importanța organizării spațiului de studiu. Am petrecut câteva ore de pregătire a prezentărilor PowerPoint și am reușit să creez o atmosferă relaxantă, provocând elevii să se costumeze cât mai amuzant, ceea ce le-a plăcut foarte mult.

În paralel am participat la mai multe webinarii în urma cărora am aflat și despre alte instrumente utile lecțiilor online și am introdus feedback cu Mentimeter, foarte agreat de elevi. 

În aceeași manieră s-au desfășurat și întâlnirile din Săptămâna Școala Altfel care au avut teme corelate cu un program propus întregii școli. Astfel în ziua de Educație preventivă, am pregătit un material suport pentru o discuție despre ce putem controla și ce nu putem controla în această perioadă. Pentru ziua “Master Chef” acasă am colectat cu o zi înainte de la fiecare poze sau filme cu un preparat realizat de ei și la întâlnire le-am văzut și am discutat despre ce au făcut și au învățat.

Pentru Ziua mișcării acasă, o elevă a creat un program de cardio pe care l-am urmat conștiincios cu toții și apoi am reflectat la importanța mișcării pentru sănătate. Pentru ziua creativității, am prezentat un material cu poze și filme adunate din ziua precedentă, în care fiecare își ilustra talentele și pasiunile. A fost o ocazie foarte bună prin care colegii s-au cunoscut mai bine și au vorbit despre lucrurile care le fac plăcere.

Cel mai important, am învățat să selectez din abundența de instrumente online, câteva pe care le-am folosit eficient: ASQ, Zoom, Mentimeter. Am învățat să relaționez mai bine cu elevii mei și să am mai multă încredere în ei. Au fost elevi care au spus că le place mai mult noul mod de lucru, că înțeleg mai bine, că relaționează mai bine cu mine și cu colegii. Ritmul mai lent de lucru a fost un avantaj pentru elevii care au nevoie de mai mult timp pentru a înțelege explicațiile, iar componenta vizuală a lecțiilor pregătite le-a venit în ajutor. În mod firesc, nu toți elevii au fost prezenți și dintre cei care au participat online, nu toți s-au implicat, unii fiind inhibați de prezența părinților sau distrași de zgomotul din cameră. Mi-am propus să găsesc o cale să mobilizez toți elevii și să explorez și alte instrumente de lucru online pentru a pregăti lecțiile viitoare. 

„De la starea mea de bine pornește totul. Întâlnirile online sunt distractive, dar nu suplinesc în niciun fel conectarea fizică.”

Anca Morar, învățătoare, Cluj-Napoca

În această perioadă a școlii de acasă am aflat că elevii se descurcă extraordinar de bine cu tehnologia, chiar dacă până acum nu au avut acces. De asemenea, am învățat cum se lucrează în Google Classroom, cum să creez un test in Google Form și care sunt celelalte aplicații online, folosite pentru învățământul la distanță. Am creat ghiduri pentru elevi și părinți pentru a folosi Zoom și Google Clasroom: cum folosesc? - pentru elevi?; cum încarc teme?- pentru elevi.

Și nu în ultimul rând, am învățat că, deși întâlnirile acestea online sunt distractive pentru copii, ele nu suplinesc în niciun fel conectarea fizică. Copiilor le este extrem de dor să se întâlnească și să se joace împreună. Întâlnirile online pe care le aveam în fiecare zi mă ajutau să simt pulsul clasei și să mă conectez cu copiii. Abia așteptau ora 9 pentru a ne vedea. Unii, obișnuiau să intre cu 15 minute înaintea mea pentru a povesti între ei sau a desena pe Whiteboard.

Ce n-a funcționat la fel de bine a fost gestionarea timpului, atât al meu cât și al lecțiilor online. Obișnuiam să mă exploatez la maxim și uitam că am nevoie și de timp pentru mine și pentru familie. Mă surprindeam nervoasă și aveam impresia ca nu am timp pentru nimic. După ce terminam orele online, trimiteam rezumatul zilei pe Google Classroom, împreună cu toate materialele folosite si temele. Iar la ora 14 incepeau să vina primele poze cu teme. Tendința mea era să le corectez rapid, în ordinea în care erau transmise, pentru a nu mă aglomera mai târziu, lucru pe care l-am descoperit ulterior a fi greșit. Petreceam prea mult timp să corectez teme pe parcursul zilei.

Pentru lecțiile online, am stabilit că o oră de curs să nu depășească 40 de minute. Nu reușeam de fiecare dată să respect acest timp, deoarece, nu toți copiii reușeau să intre în confeință la o ora fixă sau se întrerupea conexiunea online.

Cu siguranță îmi voi stabili un orar mai realist. De la starea mea de bine pornește totul. Pe lângă cele trei ore petrecute online cu elevii, voi mai introduce în timpul zilei: două ore de relaxare sau muncă în grădină și cel puțin 30 de minute de sport.

O să îmi aloc seara două ore pentru corectarea temelor și o să fiu mai strictă în ceea ce privește trimiterea acestora de către copii / părinți.

În ceea ce privește evaluarea, o să respect același format, de test grilă în Google Form, însă acesta să fie administrat în fiecare săptămână. Test fulger de 10 minute. 

„M-am convins că cea mai de preţ abilitate a omului este adaptabilitatea, care vine la pachet cu creativitatea.”

Aurora Zamfir, profesoară de limba și literatura română, director, Pucioasa

Captură de ecran din ghidul Google Classroom realizat de Aurora Zamfir.

Am învăţat cât de important este să fiu optimistă, să cred şi mai mult în puterea comunicării, să nu mă plafonez, să văd cu alţi ochi lumea înconjurătoare, să mă reîntorc la valorile de bază, cum ar fi familia, pe care o lăsasem pe al doilea plan. M-am convins că cea mai de preţ abilitate a omului este adaptabilitatea, care vine la pachet cu creativitatea.

M-am convins cât de important este rolul directorului, în susţinerea coeziunii şi în motivarea grupului. Am organizat propriul tutorial pas cu pas despre organizarea clasei pe Google Classroom pentru toți profesorii. Testând singură fiecare pas, am creat un ghid cu ajutorul căruia fiecare profesor să poată folosi platforma și să înțeleagă și cum o pot folosi elevii. Ghidul poate fi descărcat aici. 

Am învăţat lucruri de la copii şi de la tineri; de exemplu, un elev de clasa a VI-a m-a învăţat cum funcţionează comunicarea pe platforma Discord, despre care nici nu ştiam că există (Mulţumesc, Mihnea!), iar de la tinerii facilitatori ai diverselor sesiuni de webinar am învăţat cum să folosesc diverse instrumente şi aplicaţii online. Mi-am dezvoltat abilităţile digitale, cu ajutorul moderatorilor diferitelor cursuri online sau experimentând singură, din curiozitate şi din dorinţa de a nu rămâne în urma elevilor mei, în acest domeniu. În acest fel, m-am convins cât de important este să dăm temelor pentru acasă o utilitate practică şi, mai ales, cât de important este să fii empatic.

Cu elevii am interacţionat pe platforma Zoom, ne-am întâlnit în clasa virtuală Google Classroom şi ne-am conectat pe platforma Discord, în care ne-a invitat un elev şi unde el însuşi a organizat foldere şi fire de discuţie, fixând chiar şi reguli de comunicare. Am creat teste pe platforma Kahoot şi le-am aplicat atât în varianta interactivă, cu ajutorul platformei Zoom, cât şi în varianta de exersare individuală.

Elevii mei au reacţionat foarte bine la întâlnirile noastre, în care au fost prezenţi, în medie, 18 dintre cei 20 de elevi ai clasei a VI-a B. Mi-a plăcut mult că ei au cerut ajutor în grupul de Facebook Messenger al clasei, iar alţi colegi au venit în întâmpinarea lor. Au înţeles, în sfârşit, că e bine (şi civilizat) să vorbim pe rând! Iar după două săptămâni de lucru online, mulţi copiii au exclamat: „Vreau la şcoală!”

N-a funcţionat perfect conexiunea cu toţi elevii, din diverse cauze: lipsa echipamentelor electronice şi/ sau a internetului pentru 45 de elevi; insuficienţa echipamentelor electronice, în cazul familiilor cu mai mult de 2 copii (ajungând până la 11 copii într-o familie, dintre care 7 sunt şcolari); copii provenind din familii monoparentale, în care singurul părinte lucrează şi-şi ia telefonul cu el, neputând supraveghea copiii; elevi în grija bunicilor sau a altor rude, care sunt manipulaţi de către unii copii; lipsa de preocupare / dezinteresul unor familii faţă de şcoală, în general.

Inspirată de Oana Moraru, mă gândesc să-mi organizez mai întâi programul personal şi profesional, apoi să împărtășesc și colegilor cum mi-am gestionat timpul. În urma participării la webinarul INTERACT „Self-Leadership in Times of Crisis - the First Aid Kit©!” – cu Alina Doica şi Miruna Neacşu, a sfaturilor lui Raymond Marin din modulul 3 organizat online de Asociaţia pentru Valori în Educaţie (AVE) şi a ideilor promovate de Anca Tîrcă în blogul „Despre educație - reforma la firul ierbii”, mi-am propus să lucrez la schimbarea propriei paradigme, să gândesc un plan actualizat de comunicare şi să găsesc noi modalităţi a-mi motiva atât colegii, cât şi elevii.

 „Mi-am reconfirmat că munca în echipă ne îmbogățește pe toți, că recunoștința și generozitatea deschid noi punți de comunicare, învățare și dezvoltare.”

Carmina Vakulovski, învățătoare, Brașov

Exemple de activități din timpul lecțiilor online cu clasa Carminei Vakulovski

Citesc zilele acestea cartea „Demența digitală”, de Manfred Spitzer (Humanitas, 2020). Descopăr, astfel, multe studii care ne determină să evităm cât mai mult mediile digitale, iar pentru copii să limităm pe cât posibil doza zilnică. Acest aspect reprezintă pentru noi toți, în această perioadă, o reală provocare. Noul context ne-a determinat să ne adaptăm și să venim cu soluții. Interacțiunea online cu ceilalți a venit firesc, pentru că o mai utilizasem deja la webinariile organizate cu Aspire Teachers de trei ani încoace, pe platforma Zoom. Am realizat, însă, că și ceilalți (elevi, părinți, colegi) trebuie să se familiarizeze cât mai repede cu noile instrumente de comunicare și că trebuie să dăm un „restart” modului de viață, programului și propriilor noastre obiceiuri, atât din punct de vedere personal, cât și profesional.

Am învățat că marea cancelarie virtuală (inter)națională adună mulți oameni valoroși, dornici să învețe, să se adapteze și să continue activitatea cu elevii. Am văzut că inclusiv cei mai reticenți la tehnologie au ajuns să o adopte și au învățat din mers. Stând acasă, ai senzația că ai tot timpul la dispoziție, dar resursa timp e tot limitată. De aceea am creat un program mult mai detaliat în Excel, pe zile și ore, atât pentru programul cu elevii, dar și pentru pregătirea cursurilor online, pentru participarea la webinariile la care m-am înscris sau pe care le-am organizat și pentru activitățile domestice. Mi-am reconfirmat că munca în echipă ne îmbogățește pe toți, că recunoștința și generozitatea deschid noi punți de comunicare, învățare și dezvoltare și că altruismul și implicarea te redefinesc.

Prima întâlnire online am organizat-o într-o vineri după-masă, pentru ca alături de copii să fie prezent cel puțin un părinte sau bunic. Apoi am organizat programul cu elevii de dimineața, în fiecare zi lucrătoare. Împreună am stabilit reguli pentru comunicarea online și le-am exersat constant. Am stabilit un orar și sarcini de lucru zilnice sau săptămânale, precum scrierea unui jurnal al zilei / săptămânii, confecționarea unei căsuțe la scara omulețului Lego, realizarea unui experiment cu foto / video, crearea de RED-resurse educaționale deschise pentru colegi de aceeași vârstă sau pentru elevi mai mici. 

Zilnic au învățat ceva nou - o aplicație, un joc, o provocare inedită. Am postat răspunsuri și rezolvări pentru sarcini, exerciții pe GoogleClassroom, iar elevii au exersat jocuri online aplicabile pe anumite conținuturi specifice programei. Nu am lucrat doar individual, ci am organizat și muncă în echipă la diferite mini-proiecte, unde elevii mei de clasa a IV-a au lucrat de la distanță, s-au organizat pentru a realiza prezentări sau aplicații. Copiii au învățat repede cum să facă singuri întâlniri pe Zoom, că oricum țineau legătura și anterior telefonic sau prin WhatsApp.

Am făcut și exerciții de creativitate, precum completarea unor versuri pe care le alegeam și scriam zilnic pe o tablă albă (Whiteboard), pe care mi-au adus-o părinții unei eleve chiar de la începutul acestei perioade. 

Am implicat toți elevii, dar și părinții în Săptămâna „Școala Altfel”, pe care am denumit-o în acest an „Școala altfel... și mai altfel”.

Ce nu a funcționat? 

Nu poți avea același feedback pe care-l ai în clasă/în proximitate cu elevii, chiar dacă îi vezi pe toți pe un (prin intermediul unui) ecran. Deși te pregătești mult mai mult pentru o oră online, parcă nu poți face la fel de mult ca în clasă: nu poți să treci printre bănci pentru a putea vedea ce / cum / cât notează în caiete sau lucrează, trebuie să te gândești în permanență ce sarcini / exerciții / provocări să le dai astfel încât să stea cât mai puțin conectați la ecrane. Unii copii care fac parte din familii mai numeroase (cu mai mulți frați) se pot conecta sau concentra mai greu, neavând întotdeauna suficiente dispozitive sau un spațiu de lucru adecvat.

Pe viitor, în funcție de cât de mult se va prelungi perioada, mă voi concentra pe lămurirea aspectelor neclare elevilor și recapitulare. Voi încuraja elevii să realizeze ei mai multe resurse educaționale, chiar dacă implică mai multă verificare și pentru mine. Provocarea de a devenit creatori presupune un nivel superior de implicare, dar și de satisfacție pentru cei care își văd materialele publicate. 

Câteva exemple de resurse create de elevii de clasa a IV-a:

• Provocarea propozițiilor pe Wordwall, de Sofia Trifan

• Roata gramaticii pe Wordwall, de Mălina Mandu

• Rebus cu evenimente, locuri și personalități istorice pe Wordwall, de Maria Neacșu

• Experiment video pe YouTube despre plutirea corpurilor, de Matei Popa

Mă voi implica în diseminarea rezultatelor și analizei realizate pe baza răspunsurilor la chestionarul aplicat cadrelor didactice de la nivel primar din județul Brașov și voi participa la mai multe cursuri online la care m-am înscris deja.

Carmina inițiat și administrează grupul Facebook PARTNERS în care postează noutăți, modele de bune practică și resurse utile pentru colegi.

„Școala ca entitate nu poate fi înlocuită în totalitate de mediul online, ci poate fi complementară învățării.”

Nick Munteanu, profesor de limba engleză, Buhuși

Galerie cu imagini din timpul lecțiilor online cu elevii lui Nick Munteanu

Am învățat cum să ne organizăm, să avem un program și o periodicitate a întâlnirilor că să nu ne supraaglomerăm. Eu am o clasa de gimnaziu, a V-a, și a trebuit să cădem la înțelegere pentru că majoritatea profesorilor au lucrat cu ei. Colaborând cu ceilalți colegi, am reușit să folosim platformele online eficient. 

Foarte bine au funcționat întâlnirile de dezvoltare personală cu niște oameni dragi, precum Simona Muscă și Cătălin Stoica din echipa John Maxwell și Melania Luana Butnariu, bibliotecar la Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov, secția de Copii și Tineret. A mai funcționat și faptul că am discutat cu ei și altceva decât de lecții, i-am motivat să aibă răbdare, să aibă un program, îi întrebam și ce au mai învățat în afara școlii.

Per total, am înțeles că școala ca entitate nu poate fi înlocuită în totalitate de mediul online, ci poate fi complementară învățării.

„Am descoperit că mă pot conecta cu elevii în continuare, iar atmosfera destinsă și învățarea prin joc a fost pe placul lor.”

Nadia Tufă, învățătoare, Onești

Am devenit cu toții mai buni la utilizarea tehnologiei pentru a ne conecta la distanță în timp real. Am învățat să sistematizez mai bine conținutul învățării și să esențializez concepte, iar în timpul întâlnirilor online, am alternat mai bine activitățile individuale și frontale.

Am descoperit că mă pot conecta cu elevii în continuare, iar atmosfera destinsă și învățarea prin joc a fost pe placul lor. Asta i-a motivat să își formeze deprinderi de lucru independent. Elevii activi la școală au manifestat aceeași atitudine, iar unii dintre cei mai puțin activi la școală au devenit mai implicați. Pentru ca totul să funcționeze, am implicat părinții și frații / surorile în anumite secvențe din timpul lecțiilor și am îmbunătățit relația cu părinții.

Nu a fost tot timpul posibil și comoditatea, dezinteresul unor elevi și părinți și-au spus cuvântul. În lipsa controlului, a fost dificil să revin asupra unor aspecte neclare, să organizez lucru în perechi sau pe grupe și mi-a lipsit imaginea de ansamblu a clasei.

Mi-am propus să îmi planific mai bine timpul și să introduc mai multe metode de lucru potrivite învățării la distanță, mai ales în predarea matematicii, sub formă de jocuri, provocări și puzzle-uri.

„Mi-am forțat limitele, am ieșit din zona de confort și acum mă simt mai pregătită și mai motivată pentru ce va urma.”

Angelina Rivera-Rocabado, profesoară de engleză și franceză, director, Râmnicu Sărat

Captură de ecran din timpul unei întâlniri cu elevii pe Zoom

Perioada care a început încă din ziua suspendării cursurilor a fost un prilej de reinventare, atât pentru mine ca director, pentru colegii mei, pentru elevi, dar și pentru părinți. În condițiile în care nu am primit decât unele recomandări din partea Ministerului, m-am văzut nevoită să iau decizii rapid și să acționez ferm. M-am folosit de cunoștințele și de experiența de la catedră, dar și de cea din cadrul webinariilor de formare la care am participat periodic. Am pus în practică și cercetarea de acum trei ani pentru lucrarea de grad despre folosirea noilor tehnologii pentru predarea limbii franceze. Pe scurt, am ales să văd această perioadă ca pe o oportunitate de a învăța, de a experimenta și de a crește alături de colegii și elevii mei.

Mi-a plăcut mereu ideea de a transforma punctele slabe ale unor situații în oportunități, așa că m-am concentrat pe modul cum pot valorifica oportunitatea de a învăța online. Miercuri se închideau școlile, iar vineri aveam prima întâlnire Zoom cu o clasă de elevi pentru a le propune un program de învățare în săptămânile următoare. Participasem la webinarii pe zoom, aveam cont, însă nu creasem nicio întâlnire până atunci. 

Întâlnirea a decurs senzațional, alături de diriginta clasei cu care făcusem avusesem o interacțiune online de probă, iar asta ne-a făcut să trecem la nivelul următor. Am luat legătură cu colegii și i-am invitat la webinarul organizat de Carmina Vakulovski împreună cu organizația Aspire Teachers despre platformele și aplicațiile cu ajutorul cărora putem continua învățarea de acasă. Luni țineam deja primele lecții online, iar reacția elevilor a fost pe măsură. Întâlnirile online cu colegii, atât formale în cadrul consiliului profesoral, cât și informale, la o cafea dimineața, au ajutat la coeziunea grupului. 

Au urmat ședințele online cu profesorii, în fiecare miercuri, în care fiecare și-a împărtășit experiența, cu plusuri și minusuri. Cancelaria virtuală a funcționat foarte bine, astfel încât am reușit și o întâlnire informală, dimineață la ora 9:30, la o cafea, fiecare din bucătărie, din curte sau de pe balcon. Am organizat întâlniri și cu părinții pe Zoom, pentru că am simțit nevoia să le transmitem mesajul că suntem împreună în toată această poveste și că școala suntem toți. Feedbackul a fost extraordinar, iar asta ne-a ajutat să conștientizăm cât sunt de benefice aceste întâlniri.

Situațiile de învățare online pe care le-am creat alături de elevi au avut multe beneficii, precum:

• Bucuria și lejeritatea de a folosi noile tehnologii, telefonul, laptopul, tabletă în procesul de învățare. 

• Copiii s-au adaptat extraordinar de bine noilor situații de învățare, și au reacționat pozitiv la toate provocările pe care le-am propus. Folosirea manualelor în format online direct de pe site-ul www.manuale.edu.ro a înlesnit activitățile propuse. 

• Chiar de la prima întâlnire pe Zoom au înțeles cum funcționează, iar de la o lecție la altă au descoperit noi opțiuni pe care le-am folosit cu succes de fiecare dată: opțiunile whiteboard, breakout rooms, annotate etc.

• Ne-am ținut de regulile discutate încă de la prima întâlnire online. 

Un aspect provocator a fost disciplina în clasa online. Obișnuită cu forfotă și zumzetul constant din unele clase, inițial am crezut că va fi un haos general greu de controlat. De aceea, încă de la primele întâlniri cu copii am stabilit reguli clare: suntem punctuali, dăm microfoanele pe mute când nu vorbim, ridicăm mâna, respectăm ordinea stabilită, avem răbdare, ne exprimăm politicos și clar etc. Nu au mers toate lucrurile ca pe roate din prima zi, însă de la a doua întâlnire, clasa virtuală se apropia deja de ideal. Fețele zâmbitoare ale copiilor din capturile de ecran din timpul lecțiilor spun totul.

Au fost însă și lucruri care nu au funcționat foarte bine: 

• Unul a fost prezența redusă în cazul unor elevi care aveau posibilitatea de a participa, dar care au interpretat incertitudinea și lipsa obligației de a fi prezenți drept undă verde pentru vacanță. Lipsa unui plan comun la nivel de țară, județ sau localitate în ceea ce privește modalitatea în care vor continuă activitățile de învățare în perioadă izolării, lipsa unei viziuni unitare, au făcut să existe diferențe uriașe între școli, profesori și elevi. Unii elevi nu au intrat nici măcar o singură dată online, live, cu un profesor, pe când alții au avut zilnic câte patru ore de interacțiune live cu colegii și profesorii.

• Au fost și situații în care conexiunea la internet mi-a dat bătăi de cap, fie din cauza suprasolicitării, fie din cauza calității proaste a semnalului, însă ele au fost temporare. 

• Am învățat să planific în detaliu și am folosit aplicații cu care copiii erau deja familiarizați (Kahoot, Quizizz), ceea ce ne-a ușurat munca.  

În tot acest proces, am aprofundat folosirea platformei Zoom, learning by doing, am învățat cum să utilizez aplicații noi și site-uri utile în învățarea online. Am învățat să planific eficient o situație de învățare online și să valorific la maxim 40 de minute de interacțiune cu elevii pe o platformă online. Și, cel mai important, am învățat cât de mult contează să fim o echipă, cum să conduc această echipă, mai ales în situații de criză, cum să țin oamenii aproape, chiar de la distanță. Mi-am forțat limitele, am ieșit din zona de confort și acum mă simt mai pregătită și mai motivată pentru ce va urma. 

„Am pus accent pe învățarea prin descoperire, combinând instrumente digitale și non-digitale”

Violeta Daniela Nedelcu, profesoară de limba și literatura română, Brașov

Imagine din timpul lecției online pe Zoom (breakout rooms)

Am învățat să folosesc platforma Zoom și diferite funcții ale Google Classroom, am colaborat în direct cu invitați precum Melania Luana Butnariu, bibliotecară la Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov, secția de Copii și Tineret, cu autorul de bandă desenată Mihail Grăjdeanu și cu Simona Muscă, formator John Maxwell în cadrul unor lecții interactive care le-au plăcut mult elevilor. Am pus accent pe învățarea prin descoperire, combinând instrumente digitale și non-digitale în cadrul unor fișe de lucru pentru elevi. Întâlnirile de conectare, exersare și fixare au funcționat foarte bine și am observat că și elevii pot colabora foarte bine online și și-au exersat autonomia prin studiu individual mai mult decât de obicei.

În același timp, toată abundența de informații și timpul petrecut online a dus la extenuare. Unii elevi nu au fost conectați și am descoperit un număr semnificativ de părinți care nu pot sau nu știu cum să-și sprijine copiii.

De aceea, în viitor, voi selecta mai atent instrumentele digitale, voi discuta mai mult cu părinții pentru a-i responsabiliza și a implica elevii neconectați. Fiecare caz e special și necesită o abordare particulară. O strategie de lucru este să formez echipe de câte trei elevi, dintre care doi mai implicați și unul mai neimplicat, în timpul lecțiilor online. Am folosit funcția breakout rooms de la Zoom, care permite lucrul online pe grupuri mici, în paralel, și revenirea la sesiunea principală.

Violeta a inițiat și administrează grupul Facebook Inspirație pentru Școală în care postează noutăți, modele de bune practică și resurse utile pentru colegi.

Exercițiul jurnalului pentru copii - un bun barometru de măsurat emoțiile

Cornelia Melcu, învățătoare, Brașov, interviu complet pe SparkNews

Captură de ecran din timpul unei întâlniri cu elevii pe Google Meet

În primul rând, trebuie să ne gândim la copii. Copiii de orice vârstă, mai ales cei de primar, dar și cei mari, nu trebuie să petreacă foarte mult timp în fața unor ecrane. Și asta nu este nevoie să o mai spun eu pentru că au spus-o cercetătorii cu mult timp înainte și toată lumea face apel la echilibru. Or, dacă noi acum facem orare și obligăm copiii să stea de la 8.00 dimineața în fața calculatorului până la ora 12.00, chiar și cu cele 10 minute de pauză, ca și cum sunt în clasă, nu este în regulă.

Elevii mei de clasa I sunt foarte mici și au nevoie tot timpul de sprijin. Atunci, le-am dat teme pentru două săptămâni pe e-mailul părinților sau pe grupul privat al clasei de pe Facebook. Au de citit texte scurte, au de transcris, de copiat câte un text, iar la matematică de rezolvat exerciții și probleme în cantitate moderată. Ce mi s-a părut mie important și văd că am făcut bine pentru că multă lume a preluat ideea și a zis că merge și văd că merge și la mine: mi-a venit ideea să ținem un jurnal în această perioadă în care le-am spus să scrie orice s-a întâmplat interesant în ziua respectivă sau ce au simțit ei în diferite situații. Nu m-am legat neapărat de lecții, doar dacă întâlnesc ceva extraordinar, ceva foarte greu sau care a ridicat o problemă. Acest jurnal este un bun exercițiu de autodictare pentru că ei trebuie să scrie singuri, dar este și un barometru de măsurat emoțiile. Am citit câteva lucruri care chiar m-au uimit și îmi dau seama cât de mult îi afectează și pe copiii noștri tot acest război pentru că suntem într-o stare de război și nu știu cât realizăm… Plus că este o activitate distractivă pentru că ei o fac fără să simtă presiunea temei, fără o amenințare și desenează, scriu cu ce vor ei… Au libertate.

De asemenea, am creat o clasă virtuală în Google Classroom. Acolo poți să încarci materiale, iar copilul – exact ca în învățământul de la distanță – intră și rezolvă în momentul în care se simte confortabil sau au acces la calculator, la laptop.

Sunt și câțiva copii care, din diverse motive, nu folosesc tehnologia. Nu intră pe net, dar îmi trimit temele pe WhatsApp. Eu mă uit, îi sun pe părinți sau mă sună ei și îmi dau seama câtă nevoie au oamenii să vorbească… În fiecare zi, îmi aloc o perioadă și pentru asta. Dacă văd că oamenii nu m-au sunat, îi sun eu la un timp pentru că am simțit că este nevoie de echilibru, de responsabilitate și de empatie între noi. Cred că numai așa vom putea trece mai departe.

Mă întâlnesc și online cu copiii și povestim ce facem în casă, vorbim despre teme, despre jurnal și mi-au spus că această idee de a ține un jurnal le place foarte mult. Le-am mai lansat o provocare: să își aleagă o carte pe care o consideră potrivită să înceapă să o citească, iar la următoarea întâlnire să ne spună ce anume i-a impresionat sau un personaj deosebit, expresii pe care le-au reținut, lucruri noi pe care le-au învățat. Ne vedem pe Meet din Google Classroom, de aceea spuneam că Google Classroom este o adevărată platformă de învățare. Am și posibilitatea aceasta să pot să fac o întâlnire online când doresc, cu ce număr vreau și este foarte sigură.

Ce se poate face când ne întoarcem la școală este să încercăm să repetăm și să reașezăm ce s-a învățat până la momentul opririi școlilor. La fiecare nivel de învățământ, se știe cam până unde ar fi trebuit să ajungem pentru că lucrăm după o planificare. Și ce aș face eu: mi-aș planifica conținuturile rămase, pentru că la noi problema este de conținuturi, am mai scoate din ele, m-aș focusa pe competențe – pentru că de fapt asta trebuie să îi învăț pe copii și aș recupera în anul următor sau în următorii doi ani.