Comunicarea online cu elevii - cum arată învățarea la distanță? Webinar cu Oana Moraru

Marți, 24 martie, am atins numărul maxim de participanți suportat de platforma Zoom: 500 de profesori au participat la webinarul cu Oana Moraru, profesoară și fondatoarea Școlii Helikon din Călărași. Timp de peste două ore, am discutat despre modalitățile de comunicare online cu elevii, am urmărit exemple concrete pe care Oana și colegele sale le aplică la școală și alți profesori au împărtășit practici, soluții și preocupările principale din această perioadă. 

Întâlnirea a confirmat că deși nu există rețete standard despre cum poate funcționa școala în această perioadă, conectarea socio-emoțională cu elevii, planificarea și urmărirea unor obiective de învățare minimale sunt lucruri importante pe care le profesorii le pot realiza, chiar și cu resurse minimale. 

Învățare la distanță versus învățare digitală

Încă de la început, Oana a subliniat diferența dintre învățarea digitală și învățarea la distanță prin mijloace audio-video. Adevărata școală online presupune implicarea unei echipe de programatori care transformă materia în programe de învățare digitală și dezvoltă lecții cu pași prestabiliți, unde elevii primesc feedback în timp real. Spre exemplu, există școli online în SUA, Canada sau Australia care funcționează tot timpul așa: elevii nu se duc la școală, au orare săptămânale, iar conectarea video reprezintă o treime din activitatea de învățare. Restul procesului presupune studiu individual și lucru la proiecte. Pe de altă parte, învățarea la distanță presupune folosirea mijloacelor audio-video și adaptarea unor materiale pentru mediul online de către profesori. 

Scopul acestei perioade ar trebui să fie păstrarea legăturilor sociale și emoționale cu cei mici, iar aici părinții joacă un rol important. Primul pas este comunicarea cu părinții, care trebuie să fie informați în legătură cu modalitățile de predare online și obiectivele de învățare în această perioadă și asigurați că odată întorși la școală, elevii vor recupera lecțiile în timp. Oana a oferit exemplul scrisorii pe care a trimis-o părinților în care a anunțat obiectivele învățării la distanță (baza programei școlare - deprinderile sănătoase de scris, citit, socotit pentru cei mici, conceptele de bază în locul exercițiilor complicate sau compunerilor stufoase), i-a încurajat și i-a sfătuit să asigure un spațiu de lucru bine delimitat. Chiar dacă nu au camera lor, spațiul de lucru personal poate ține locul băncii în școala de acasă. Psihologic, asta va ajuta elevul să ia în serios lucrul și să fie mai responsabil. Pentru ciclul primar, Oana recomandă chiar folosirea unui semnal, stabilirea unui protocol de "începere a orelor" și îmbrăcarea unei "uniforme" pe care cel mic să o asocieze cu învățarea. 

Indiferent de cât de bine reușim să o facem la distanță, tot trebuie să ne străduim să ajungem la elevi, măcar pentru a ne conecta socio-emoțional cu ei. Ei au nevoie să știe că cineva îi veghează și să se simtă parte dintr-un colectiv. Chiar dacă nu vom putea face mari progrese la capitolul cunoștințe și abilități noi, deprinderea zilnică a învățării de acasă, chiar și două ore pe zi, este crucială pentru sănătatea lor mentală și păstrarea motivației pentru școală.

Invitata a menționat platformele pe care le folosesc cu succes profesorii pentru a continua orele de la distanță:

• Kinderpedia: o aplicație folosită în special pentru preșcolari, care are opțiunea de a transmite live, oferă posibilitatea de a încărca documente cu temele copiilor. 

• Prin intermediul platformei Zoom, se pot face prezentări, se pot accesa filmulețe de pe YouTube și se poate folosi chatul interactiv. Un tutorial complet în limba română este disponibil aici.

• Google Classroom, care este cea mai folosită platformă de școli, care pot obține un cont gratuit de G Suite for Education.

• Pentru materii precum matematică, fizică, chimie unde profesorul are nevoie să folosească tabla, se poate folosi tabla online Bitpaper sau tabla Whiteboard din cadrul aplicației Zoom. 

Cum organizăm lecțiile la distanță?

În a doua parte a webinarului, Oana Moraru a împărtășit etapele pentru organizarea învățării de la distanță pentru fiecare ciclu de învățământ. Spre exemplu, pentru preșcolari și elevii din primele clase primare, conectarea sincronă a fost mult mai dificil de realizat, copiii fiind prea mici pentru a putea respecta instrucțiunile pentru 30-40 de minute. În cazul acesta, educatorii și învățătorii se filmează în prealabil și trimit sarcinile de lucru pe platforme precum Kinderpedia sau Google Classroom, iar cu ajutorul părinților, primesc pe Whatsapp teme rezolvate pe marginea cărora oferă feedback fie înregistrând mesaje pe Whatsapp sau corectând în Paint temele trimise pe Whatsapp.

După ce părinții au fost pregătiți pentru a stabili o rutină zilnică acasă, învățătorii și educatorii au trimis pe grupurile de părinți orarul zilnic cu link-ul către folderul de pe Google Classroom. Oana a oferit un exemplu de orar în care o educatoare a inclus link-uri către clipuri unde s-a filmat, adresându-se direct copiilor, cu explicații și instrucțiuni de lucru pe zile. Deși la început profesorii au fost reticenți să se filmeze, au adoptat această metodă pentru că au înțeles că este cea mai bună soluție.

Un preșcolar poate sta în jur de 2 ore pe zi pe calculator. Așa că educatoarele și învățătoarele și-au adaptat programul pentru a ține cont de câteva arii de bază: 

1. Formarea motricității fine (ex: fișă de lucru cu semne grafice, un colaj)

2. Formarea atenției și a rezilienței (ex: jocuri de atenție)

3. Formarea motricității grosiere (gimnastică)

4. Limbi străine 

5. Dezvoltarea logicii matematice

6. Dezvoltarea vorbirii (ex: poveste citită de educatoare)

7. Științe și dezvoltarea curiozității despre lumea vie 

Deși explicațiile și "predarea" noțiunilor se face prin intermediul filmulețelor video, acestea depășesc foarte rar 15 minute, iar restul activităților sunt fizice sau pe fișe.

La ciclul primar, se încarcă zilnic materiale de lucru pe Google Classroom (înregistrare video sau audio plus fișele de lucru aferente), iar obiectivul principal este completarea fișelor și realizarea temelor, cu ajutorul indicațiilor video din partea învățătorului. Învățătoarea trimite la începutul zilei un orar de lucru, cu link-urile potrivite pentru fiecare disciplină sau cerință de lucru. Fiecare copil primește timp de lucru și este invitat să trimită individual, pe whatsapp ce a lucrat. Învățătoarea corectează individual și trimite feedback audio individual sau corecturi în Paint. De două ori pe săptămână, învățătoarea se conectează video cu toți elevii, cu frecvențe diferite în funcție de vârsta clasei. 

La gimnaziu și liceu, conectarea online are ca principal obiectiv verificarea învățării. Practic, metoda cea mai folosită este de flipped classroom: elevii studiază singuri, pe baza instrucțiunilor trimise de profesori, urmărind filmulețele și rezolvând activitățile, iar în timpul întâlnirilor online își clarifică neînțelegrile și își consolidează cunoștințele. Și aici, pașii sunt asemănători:

1. Crearea orarului pe Google Classroom - pe zile și discipline

2. Trimiterea rezumatului scris al lecției plus link-uri de pe youtube filmate de profesori sau de oricine altcineva, inclusiv în engleză (Model de tutoriale și lecții explicate: Khan Academy) - trimiterea unui tutorial audio sau video cu demonstrația matematică/fizică/chimie

3. Conectarea online - după ce elevii au primit materialul și tutorialele  - pentru verificare prin chestionar oral a înțelegerii și fixarea exercițiilor de lucru

4. Verificarea individuală a exercițiilor lucrate - de către profesor, acasă, cu feed-back către elevi. 

5. Reconectarea video pentru clarificări, într-o altă zi a săptămânii.

6. Teste și exerciții.

Cum procedăm cu elevii care nu au tablete sau telefoane mobile? 

Oricât de multe formule am găsi, nu sunt soluții pentru toți copiii. Chiar și dacă profesorii trimit prin poștă fișe și materiale, ei nu au cum să primească feedback. Pentru familiile cu situații speciale, Oana recomandă o comunicare sănătoasă cu elevii astfel încât aceștia să își însușească materia de bază și să nu se simtă abandonați. Scenariul din clasă nu mai este valabil pentru învățământul la distanță, iar scopul principal al tuturor profesorilor este să țină elevii într-o rutină zilnică, chiar dacă așteptările legate de învățare nu pot rămâne la fel de ridicate. 

În cazul în care nu există un smartphone sau un laptop în familie, relația cu elevii se poate menține chiar și prin intermediul unui apel telefonic la care se pot adăuga chiar mai mulți participanți. Sfatul Oanei pentru profesori a fost să găsească orice cale de comunicare cu elevii, să îi asigure că încă lucrează de acasă, că au planuri comune. E important să ne înarmăm cu răbdare și blândețe.

Câțiva profesori au împărtășit propria experiență în ceea ce privește conectarea cu elevii, Zoom și Google Classroom fiind printre cele mai folosite platforme de către profesori. De exemplu, câteva educatoare au menționat că țin legătura cu cei mici și le trimit zilnic povești audio citite de ele către elevi. 

La final, Oana a oferit participanților exemple de clipuri create de colegii profesori și educatori ce conțin instrucțiuni pentru elevi. Astfel de modele de instrucțiuni video sunt utile pentru “clasele flipped”, unde în timpul conectării online (cu grupuri de elevi sau cu toată clasa), discuția se va concentra pe clarificarea neînțelegerilor și feedback pe ceea ce au lucrat elevii independent. 

În timpul sesiunilor online pe Zoom sau Google Meet, profesorii s-au concentrat pe conceptele de bază, cu o durată de 30 de minute de predare online folosind prezentări Powerpoint ca suport vizual. Temele pentru acasă sunt verificate și discutate în sesiunea online viitoare. 

Alina, o profesoară de matematică de la clasa a VIII-a a observat că multor elevi le place mai mult acest mediu online de învățare, dar subliniază faptul că acest lucru vine la pachet cu multe sacrificii din partea profesorilor: este nevoie de mai multă pregătire și de o învățare rapidă a instrumentelor digitale. 

Cum își regăsesc profesorii echilibrul în această perioadă?

Profesorii se simt ca și cum ar avea un job nou, a remarcat Oana. Chiar dacă primele săptămâni sunt mai dificile, odată ce realizează o planificare, pe micro-module de învățare, cu obiective simple și realiste, ei pot câștiga claritate și mai mult echilibru. Cu ambiții realiste și un plan pas cu pas care să creeze o rutină în “noul job”, profesorii pot să își întărească sănătatea lor mentală.

Chiar și după terminarea oficială a întâlniri, aproximativ 200 de profesori au rămas conectați încă o oră pentru a împărtăși materiale utile, exemple personale și alte metode pe care le folosesc în contextul actual. La final câțiva membri ai comunității Aspire Teachers au trecut printr-un mini-training despre funcțiile extra pe care le pot folosi pe Zoom precum Virtual background, Whiteboard.

Câteva resurse utile pe care le folosesc participanții:

• La matematică: site-ul lui Ovidiu Bădescu, canalul său de YouTube cu câteva lecții video și site-ul lui Sorin Borodi cu manuale online, teste, exerciții și demonstrații video.

• Tutorialul complet în limba română despre funcțiile platformei Zoom precum tabla virtuală și împărțirea elevilor în grupe de lucru online, sincron.

• Tutorialul Google Classroom & Zoom realizat de Centrul pentru copii și tineret din Republica Moldova, precum și metodologia oficială privind învățarea la distanță cu multe indicații utile pentru profesorii din Moldova. 

• Alte resurse online compilate pe EduPedu.ro.

Cei mai mulți participanți au menționat în feedback că vor prelua ideea scrisorii către părinți, își vor structura realist activitatea, vor trimite mini-clipuri cu mesaje și instrucțiuni pentru elevi și vor întări comunicarea cu colegii de cancelarie, pentru a se sincroniza și a nu supra-aglomera părinții și elevii în această perioadă.