Disciplina mentală în viața online – un webinar cu Bogdan Dîrjan
Vineri după amiază, pe 15 mai, peste 100 de profesori curioși și dornici să se reconecteze și să învețe despre cum să își construiască o disciplină mentală mai bună s-au întâlnit la webinarul care l-a avut ca invitat pe Bogdan Dîrjan, consultant Ascendis.
Bogdan vine dintr-o familie de dascăli, dar a ales calea pragmatică și s-a făcut bancher. A condus echipe în mari companii precum BRD și Flanco și a avut șansa să participe la programul de business management din Paris, INSEAD, unde un profesor i-a reactivat curiozitatea pentru psihologie și neuroștiințe. Asta l-a făcut să se dezvolte mai mult în această direcție, alegând din 2018 să fie consultant Ascendis, unde dezvoltă și facilitează programe de training în dezvoltare personală, mindfulness și managementul stresului. Este și părinte a doi copii din clasa I și clasa a III-a, ceea ce l-a adus foarte aproape de experiența directă a învățării online pentru cei mici.
Bogdan a provocat participanții cu o ilustrație făcută de verișoara lui, pictoriță în Cluj, care capturează o metaforă între ce înseamnă o minte plină, aglomerată (mind full) și o minte prezentă, concentrată în prezent (mindful). Profesorii au observat tot mai multe detalii, între imaginea din stânga, în alb-negru, care reprezintă o aglomerare de fapte din viața cotidiană și alegerea din dreapta, gândurile din mintea noastră atentă la prezent și plină de culori.
În ochii realității, noi jucăm un rol mult mai mic decât în capul nostru. Suntem o mică parte din ecosistem. Și e normal să fie așa, pentru că mintea noastră e un organ care încearcă să ne protejeze.
Creierul nostru consumă între 30 și 50% din energia zilnică, deși cântărește doar 2% din masa noastră. De multe ori, cea mai grea povară pe care o purtăm sunt chiar gândurile noastre. Mintea noastră ne dă semnale care ne păstrează alerți și vigilenți. Problema este când confundăm gândurile noastre cu realitatea. De fapt, 90% dintre gândurile noastre nu se întâmplă niciodată, rămân doar în capul nostru, iar 95% sunt repetitive. Creierul nostru este făcut se dezvolte și să învețe constant. Chiar și dacă nu ne exersăm „cărările” din mintea noastră, ele nu dispar, dar rămân neactivate.
O scurtă introducere în structura simplificată a creierului personifică principalele zone cerebrale: amigdala, cea mai veche parte responsabilă în principal cu insinctele, sau Supereroul; neocortexul, cea mai nouă achiziție în evoluția noastră biologică, responsabilă cu procesarea logică și rațională sau Deșteptul și hipocampusul, responsabil în principal cu stocarea memoriilor de lungă durată, sau Bibliotecarul. Supereroul este cel mai rapid, ceea ce înseamnă că emoțiile noastre ne-o iau înainte și ne forțează să le dăm atenție, să le recunoaștem și să le acceptăm.
Un scurt clip video în care portarul Buffon, unul dintre cei mai buni portari din lume, primește în timpul unui interviu televizat, o îmbrățișare și o scuză de la fotbalistul Ronaldo penntru o eroare pe care o făcuse în timpul meciului dinainte, ne arată cât de mult poate schimba o îmbrățișare atitudinea cuiva. Validarea emoției e importantă și toate emoțiile, inclusiv cele care creează stări neplăcute, sunt importante și naturale. Ele sunt semne ale unor gânduri și interpretări pe care le-am dat unor situații. Când le reprimăm, frica se poate transforma în furie sau alte emoții intense care ne pot bloca. De aceea e important să recunoaștem emoțiile și să le validăm, ceea ce le va scădea din intensitate și ne va îndepărta de comportamentele nesănătoase.
Cum ne putem ancora în momentul prezent?
Participanții au făcut un exercițiu simplu de reconectare cu simțurile noastre și participanții au notat fiecare 5 lucruri pe care le văd în mediul apropiat, 4 lucruri pe care le aud, 3 lucruri pe care le simt fizic, 2 lucruri pe care le miros și 1 lucru pe care îl gustă. Este un exercițiu pe care îl pot face și copiii pentru a se ancora în momentul prezent.
Acesta e doar un exemplu despre cum ne putem redirecționa atenția și prelua controlul asupra Supereroului (amigdala). În una dintre ariile de cercetare ale psihologiei popularizată de psihologul Martin Seligman, o ecuație a fericirii autentice ține cont în primul rând de moștenirea genetică, dar și de acțiunile noastre voluntare și circumstanțele exterioare. Mai mult contează felul în care interpretăm și acționăm pentru a folosi cât mai bine circumstanțele exterioare. Și tocmai aici intervine puterea noastră de a ne gestiona propriile emoții, precum stresul. O formă de a ne modera stresul este flexibilizarea propriilor credințe, prin care ne putem transforma perspectiva pesimistă în una optimistă. Exercițiile mentale repetate însoțite de acțiuni în pași mici pot schimba pe termen lung atitudinea și comportamentul nostru. Meditația, sportul, jurnalul personal, acele 10 minute pentru noi departe de tehnologie pot face diferența într-un program plin. Avem 86 400 de secunde pe zi oferite cadou. Cu cât mai des ieșim de pe auto-pilot și primim cadoul, cu atât ne întărim concentrarea și ancorarea în prezent.
Multitasking
Creierul nostru nu poate gestiona mai multe sarcini în același timp. Când facem, de fapt, task switching sau trecerea dintr-o sarcină în alta într-un timp scurt, ne suprasolicităm funcțiile creierului și pe termen lung, asta ne scurtează atenția, ne reduce eficiența și chiar ne modifică creierul. Important este să ne selectăm canitatea de informații la care ne expunem și să ne creăm pauze de relaxare în care să eliberăm creierul de presiunea de a procesa constant. Tehnica Pomodoro, de exemplu, când ne creăm un timp dedicat și neîntrerupt în care ne concentrăm pe o singură sarcină, urmat de pauze scurte, este des folosită pentru întărirea disciplinei mentale.
La final, Bogdan a trecut prin mai multe întrebări sugestii de activități pe care le pot face profesorii cu elevii, pornind de la reducerea expunerii la ecrane. Învățarea online nu e foarte prietenoasă pe termen lung și trebuie spațiată prin pauze de relaxare și mișcare, exerciții scurte de meditație sau stimuli senzoriali precum 2 minute de muzică liniștitoare care ajută creierul să se odihnească. A subliniat importanța rutinei și separarea spațiului profesional de cel personal, care trebuie delimitate în timp. Și cu proprii copii, Bogdan s-a pliat pe capacitatea lor de atenție, fără să pună presiune pe rezultate, ci fiind atent la proces și la corectarea greșelilor pe parcurs. A contat și reajustarea așteptărilor, care s-au concentrat mai degrabă pe conectarea emoțională decât pe performanță într-o perioadă în care toți resimt stresul și presiunea mai mult.
Feedback-ul celor peste 70 de participanți care și-au exprimat opinia la final confirmă utilitatea informațiilor și a exemplelor, unele putând fi adaptate și în lecțiile cu cei mici.