Flipped classroom sau clasa inversată, Partea 1 - lecții și reflecții

Pe 2 septembrie, peste 250 de profesori din toată țara au petrecut mai bine de două ore într-o conversație pe Zoom, care le-a avut ca invite pe Claudia Chiru, profesoară pentru învățământ primar și fondatoare SAGA Kid și Laura Borbe, profesoară de științe socio-umane, care a lucrat ca specialist în programe educaționale la Fundația Noi Orizonturi. Întâlnirea a fost facilitată de Măriuca Morariu, liderul organizației Aspire Teachers, care a organizat întâlnirea împreună cu unul din liderii comunității, Carmina Trâmbițaș-Vakulovski.

Prezentările au urmărit clarificarea modelului pedagogic flipped classroom, sau clasa inversată - o formă de blended learning, învățare mixtă (atât offline, cât și online), pe care mulți profesori au experimentat-o deja, poate fără să știe că așa se numește. Exemplele au arătat cum poate fi folosit cu succes atât pentru elevii mai mici, cât și pentru elevii care au mai multă autonomie în învățare. 

Conceptul de flipped classroom a fost popularizat în anii 2000 de doi profesori americani, Jonathan Bergmann și Aaron Sams. Cei doi profesori de chimie s-au cunoscut la școala din Colorado unde predau și au început să-și planifice lecțiile împreună. Pentru că mulți elevi absentau de la ore, profesorii au început să înregistreze prezentări PowerPoint cu audio pe care le-au trimis online elevilor. În scurt timp și-au dat seama că, de fapt, momentele când elevii au cea mai mare nevoie de profesor este când se împotmolesc și au nevoie de ajutor individual. „N-au nevoie de mine să le dau tot conținutul în clasă, ei îl pot primi de unii singuri, anterior”, scriu profesorii în povestea lor. Așa a căpătat popularitate învățarea inversată care s-a transformat și într-o adevărată mișcare globală, Flipped Learning Global Initiative, care funcționează sub motto-ul „întâi pedagogia, apoi tehnologia”.

Filosofia e simplă: elevii iau cunoștință cu un conținut nou anterior întâlnirii de la clasă (materiale pre-selectate și trimise de către profesor), iar în timpul orei (fizice, în clasă sau online, prin conferință video) discută despre ce au învățat sau citit. Ce se întâmplă în clasa tradițională (profesorul predă și elevul învață acasă) se inversează în flipped classroom (profesorul trimite materiale, elevul se pregătește, iar în clasă se explică, se consolidează și se aplică noile cunoștințe). Astfel, profesorii se pot concentra pe nevoile individuale ale elevilor, iar ei pot învăța în ritmul lor din discuțiile la clasă. În plus, modelul facilitează dezvoltarea autonomiei și gândirii critice, promovează acceptarea celorlalți și descoperirea punctelor slabe și forte care îi fac unici pe elevi.

Simplu de zis, dar cum funcționează cu cei mici?

Pentru ca învățarea mixtă, atât offline, cât și online, să funcționeze într-o școală, e nevoie de o comunitate de învățare care se coordonează și învață continuu, lucrând împreună, a subliniat Claudia Chiru. Profesoara a menționat că inversarea lecției înseamnă împărțirea procesului de învățare în trei etape:

1. Pregătirea dinaintea evenimentului: ce face elevul înainte de a începe învățarea. Exemple: citește / vizionează materialele trimise de profesor, discută cu alți elevi, își stabilește niște întrebări pentru la clasă sau se gândește la întrebări pe marginea celor trimise.

2. Învățarea-eveniment: ce face concret profesorul cu elevii în clasă. Exemple: consolidare, explicații, lucru în echipă, evaluare încrucișată, jocuri, exerciții și chiar predarea unor informații noi.

3. Învățarea de după eveniment: ce face elevul acasă după ce a fost la școală și a trecut prin primele două etape. Exemple: exerciții, aplicarea cunoștințelor, reflecție. 

Timp de patru zile, Claudia a experimentat acest model cu elevii de la clasa pregătitoare. Câte două ore jumătate pe zi s-au conectat apoi pe Zoom, după ce în prealabil le-a trimis niște clipuri video părinților. 

Etapa 1: Exersare acasă după un model

Primul exemplu oferit de Claudia a fost un clip scurt filmat rudimentar în care le-a arătat elevilor cum să deseneze litera H. A explicat jucăuș cum se formează litera, imitând desenul unui copil și îndemnându-i să exerseze singuri. Această etapă e un fel de „pașaport către autonomie”, deoarece elevii au avut vreme să se uite la clip și să exerseze singuri. Pentru că în primă fază, cei mici nu sunt conștienți de spațiul lor de lucru de acasă, de unde să-și ia instrumentele de scris și au nevoie de sprijin, părinții joacă un rol esențial. Iar comunicarea profesorului în prealabil despre modurile cum îi pot sprijini pe copii este esențială.

Etapa 2: Exersare, informații noi și consolidare

Elevii au fost nerăbdători să se întâlnească, au exersat acasă și au fost îndemnați să mai traseze un rând de litere H în timpul conferinței video pe Zoom, apoi au fost întrebați dacă sunt mulțumiți de ce au făcut. Fiecare a reluat exercițiul, în funcție de cum s-a autoevaluat. A urmat și o parte de predare, în care a povestit mai multe despre literă, sunet, silabă, pentru ca apoi copiii să discute în camerele separate pe Zoom (Breakout Rooms) despre cum a fost experiența acasă, dar și să găsească alte cuvinte care încep cu litera H și să se ajute unii pe alții. „Cu cât îi provocăm să conștientizeze ce înseamnă rolul de profesor, cu atât mai bine.”, a subliniat Claudia Chiru.

După ce fiecare elev a povestit despre experiența sa, ocazie bună pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, copiii au fost invitați să deseneze un cuvânt care începe cu litera H. Aici a fost și momentul în care a introdus un nou element în învățarea elevilor, tabla Jamboard, instrumentul gratuit din suita Google pentru Educație, ocazie cu care Claudia le-a vorbit despre simbolul alineatului (cele două degete la început). Lecția s-a încheiat cu o discuție despre experiența lor.

Etapa 3: Un nou ciclu de învățare

Acasă, elevii au primit materialul pentru a doua zi, primind o sarcină simplă de exersat. Claudia a subliniat că munca de pregătire și timpul petrecut în conferința video numără multe ore, de aceea modelul acesta nu e simplu și trebuie integrat într-un demers pedagogic coerent mai amplu, care îmbină mai multe metode. Partea bună este că poate fi aplicat și pentru elevi mici, cu ajutorul părinților, iar includerea lecțiilor inversate pe parcursul anilor obișnuiește în timp elevii cu autonomia în învățare.

Cum poate funcționa la liceu?

La rândul său, Laura Borbe a prezentat pașii pe care i-a urmat în organizarea clasei inversate și exemplele pe care le va experimenta cu elevii săi de liceu la sociologie, în noul an școlar. 

În planificare, totul pornește de la trei întrebări esențiale:

1. Unde vreau să ajungă elevul?

Aici, Laura a stabilit ca elevii să definească niște termeni de bază din sociologie, pornind de la exemple diferite pentru ca împreună, să obțină cât mai multe idei bune din care să formuleze ipoteze. 

Cum a ajuns la aceste răspunsuri? Din programă, a extras competențele specifice, a formulat descriptori (descrierea competențelor specifice) și ideile pe care ar vrea să le înțeleagă, a studiat, din programă și manuale, ce conținuturi vor trebui să parcurgă elevii și apoi a formulat, pornind de la descriptorii elaborați, obiectivele lecției.

2. Ce face elevul singur, înainte de oră?

Laura va opta pentru un formular în Google în care a inclus un scurt clip video introductiv, urmat de mai multe întrebări, iar pe baza răspunsurilor va pune accentul în discuțiile din clasă. Scopul nu este să noteze elevii în vreun fel, ci să le stârnească curiozitatea și să afle ce știu deja despre sociologie. 

Cum a ajuns la aceste idei? 

După ce a studiat ce conținuturi apar în programă și ce informații apar în manual, a căutat pe internet un material video care să fie atractiv, corect științific, suficient de generos încât să ofere deschideri pentru orele viitoare și apoi a construit chestionarul. Întrebările sunt:

1. Care sunt celelalte discipline care studiază sociologia?

2. Când studiază societatea din punct de vedere macro, la ce se uită sociologia? Dar din punct de vedere micro?

3. Indiferent din ce perspectivă privește societatea, macro sau micro, ce vrea să descopere sociologul?

4. Ce înțelegi prin conceptul de ”pattern”? Poți căuta definița în dicționar și apoi să răspunzi sau poți formula ce înțelegi tu prin pattern. Indiferent cum procedezi, după ce ai o definiție, scrie 2 sau 3 exemple de pattern-uri.

5. Scrie 3 comportamente normale, banale, repetitive, din viața de zi cu zi, pe care le-ai putea privi ca fiind ciudate. Te poți baza pe exemplele din videoclip, dar ar fi de dorit să formulezi unele noi.

6. Descrie locația ta socială. Te ajută exemplele din videoclip.

3. Ce face elevul în timpul orei? 

Pasul 3 include consolidarea, explicațiile și încurajarea discuțiilor între elevi. Aici profesoara a pregătit o prezentare-suport despre ce este sociologia, urmând să consolideze termenii de bază și să ofere mai multe idei elevilor, prin tema de gândire: „Urmărește (traducere automată) acest text. Scrie în caiet 5 întrebări legate de comportamentul oamenilor, pe care ai vrea să îl înțelegi. Una din aceste întrebări va putea fi întrebarea de ghidaj din proiectul de evaluare al acestei unități.”

Cum decidem ce se întâmplă la clasă?

Profesoara știe ca pentru ca învățarea să se producă, elevii au nevoie:

• să vadă și să audă răspunsurile lor (să împărtășească)

• de feedback de la profesor

• să primească informații noi sau explicații

• să exerseze pentru a vedea dacă au înțeles

• să vadă legătura dintre ceea ce învață și viață

Prin urmare, rolul profesorului în clasa inversată este de a motiva elevii să vorbească, de a oferi feedback, de a fi sprijin în exersare și de a-i încuraja să aplice ce au învățat în viața lor de zi cu zi.

Ce a însemnat întâlnirea pentru participanți?

La finalul webinarului, cele două invitate i-au încurajat pe profesori să experimenteze la clasă, să afle ce funcționează și apoi să împărtășească din experiențele lor și cu alți profesori. Discuția s-a extins cu încă jumătate de oră, când câțiva membri Aspire Teachers și alți profesori participanți și-au expus părerile, au pus întrebări și au aflat că nu există THE FLIPPED CLASSROOM, iar modelul ține de cum reușește fiecare să-l integreze în propria activitate și să se apropie de elevi pentru a-i motiva să descopere singuri informații noi. 

Majoritatea participanților au votat și un nume de etichetă (#ÎnvățareCuSens) pentru postările în care vor împărtăși din experiența lor și au agreat să reia peste o lună întâlnirea online în care să descopere ce au învățat. 

Feedback-ul celor 170 de participanți care au completat chestionarul final arată că în urma întâlnirii, toți au înțeles mai bine ce înseamnă învățarea inversată, exemplele oferite au fost foarte utile și vor experimenta modelul cu propria clasă. 

Una dintre cele mai invocate întrebări este cum convingem elevii să lucreze înainte? Cum îi motivăm? Nu există o rețetă și totul ține de testare și încercare. Cel mai probabil nu toți elevii vor colabora din prima, dar pe măsură ce devin familiarizați cu acest mod de lucru, mai mulți vor intra în joc, iar alții vor înțelege din discuții și explicații despre ce e vorba și asta le va trezi interesul și pe viitor. 

Vom continua seria întâlnirilor online pentru a susține profesorii în dezvoltarea lor continuă și a dezvolta comunități de practică.

Resurse consultate

În engleză:

• Jonathan Bergmann, Aaron Sams, “Flip Your Classroom”, capitol din cartea Flip your classroom: reach every student in every class every day, ISTE, ASCD, 2012.

• Anne M. Braseby, “The Flipped Classroom?”, University of Texas, Austin, IDEA Paper 57, februarie 2012.

• Studiul de impact realizat de organizația de cercetare din Marea Britanie Education Endowment Foundation despre MathsFlip, un program de matematică testat într-un experiment controlat de mai multe școli: elevi de 9-11 ani au experimentat timp de un an învățarea matematicii inversat și performanța lor a fost puțin mai bună decât a celor care nu au experimentat acest program (progres echivalent cu aproape o lună de învățare).

În română:

• CREERACORD, „Să începem să vorbim despre Flipped Learning – Învățarea răsturnată”, 2017, traducere din engleză după Marc Seigel, “Let’s Stop Talking About Flipped Classrooms and Start Talking About Flipped Learning”, FlippedLearning.org, 2015.

• Anca Târcă, „Flipped classroom, învățare pe dos”, ancatirca.blogspot.com, ianuarie 2015.

• Iulia Samson, „De ce clasa inversată?”, Revista EDICT, mai 2018.

• Daniela Vasile, profesor: „Modelul hibrid, cel mai dificil de implementat la nivel de clasă, dar cu cea mai mare flexibilitate și oportunități. Cum se face învățare de tip hibrid cu o clasă inversată”, Edupedu.ro, iulie 2020.

• Webinarul 29 din 19 august 2020: „Clasa inversată sau învățarea pe dos. Organizator: Daniela STATE, grad didactic superior, consilier MECC. Invitaţi: Mariana MARIN, dr.conf.univ., șef cabinet MECC. Formatori: Dr. Svetlana NASTAS, director adjunct, profesoară grad didactic superior, IPÎ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, în cadrul Academiei de Vară a cadrelor didactice „Viitorul educației este Astăzi” organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova (înregistrarea mai jos).