Flipped classroom sau lecția inversată, Partea 2 - Întrebări de ghidaj pentru un proces pedagogic coerent

Autor: Laura Borbe

PREMISE  PSIHOPEDAGOGICE

  • Cunoașterea este un construct social, ceea ce înseamnă că elevii, împreună cu profesorii și alte persoane-resursă sau resurse informaționale, pot ajunge la o cunoaștere mai bună, prin împărtășire, dialog, experimentare.

  • Sensul, adică înțelegerea a ceva este un construct social. Ceea ce înțelegem la un moment dat, cu toții, prin ceva, este un acord comun, consens.

  • Trebuie să pornim de la ceea ce știu elevii și să respectăm ceea ce ei știu deja, pentru ca să poată deveni co-creatori de cunoaștere.

  • Elevul este cel care învață; rolul profesorului este de a proiecta și facilita experiențe de învățare, de a evalua și de a susține procesul de învățare din punct de vedere informațional și emoțional.

CE ESTE CLASA INVERSATĂ? (FLIPPED CLASSROOM)

Clasificarea lui bloom în clasa inversată

Clasificarea lui bloom în clasa inversată

Spre deosebire de clasa tradițională, clasa inversată este o modalitate de structurare a procesului de învățare în etape inversate:

A. În prima etapă elevul învață singur, pe baza unor instrucțiuni clare date de către profesor. Elevul primește sarcinile de rezolvat înaintea orei, pe canale de comunicare online și poate urca rezolvarea tot în această formă, urmând ca la oră să continue procesul de învățare pe baza a ceea ce a lucrat independent (sau în pereche, echipă).

B. În a doua etapă elevul se întâlnește cu profesorul în clasă (față în față sau online) și împărtășește ceea ce a învățat cu ceilalți, rezolvă împreună cu colegii diferite sarcini propuse de către profesor, pentru a învăța.

A. ELEVUL SINGUR ANTERIOR PREDĂRII

Întrebări de ghidaj pentru profesor

1. Care este subiectul de învățat? Care sunt informațiile de care are nevoie și CUM le va obține elevul? (de la profesor, din altă sursă, în ce mod?)

Răspunsul la această întrebare ne permite să esențializăm conținutul de transmis, să decidem ce formă de prezentare a conținutului să alegem, să stabilim cât timp i-ar fi necesar elevului să parcurgă informația (prin citire, audiție sau vizionare).

În condițiile în care elevii au foarte multe discipline și se apelează la această metodă, termenul de finalizare a muncii trebuie să fie realist. Sarcinile nu ar trebui să depășească 15-40 min, timp în care elevul citește, audiază sau vede ceva și rezolvă câteva sarcini clare, precum formularea propriilor întrebări.

Materialele (videoclipuri sau audiobook-uri) ar trebui să aibă o durată între 3 și 15 min cel mult, în funcție de nivelul clasei și vârsta copiilor.

2. Trebuie elevul să facă ceva înainte de a studia conținutul dat?

Răspunsul la această întrebare ne permite să îi indicăm ce să recapituleze sau ce să caute și unde. Adică, dacă sarcinile presupun cunoștințe sau abilități anterioare, e de dorit să îi oferim indicații.

3. Cum ne asigurăm, ca profesori, că elevii fac aceste lucruri și că vor studia conținutul dat? E obligatoriu să facă ce le cerem? Ce se întâmplă, dacă nu fac ce le cerem? Evaluăm munca lor? Cum le comunic importanța rezolvării sarcinilor?

Răspunsul la aceste întrebări ne face atenți la cantitatea de timp necesară realizării sarcinilor, nivelul de dificultate a sarcinilor, precum și la ce dovezi putem noi să ne uităm. De asemenea, trebuie să ne gândim cum îi motivăm și ce consecințe decurg din rezolvarea/ nerezolvarea sarcinilor. În cazul în care lucrăm online, un chestionar pe Google Forms ne permite să primim răspunsurile elevilor înainte de oră. Dacă sunt pe suport hârtie, vom avea acces la ce au lucrat doar în clasă.

Când vine vorba de motivare, elevii trebuie pregătiți pentru acest mod de lucru. Nu e indicat să le spunem că este o metodă (pentru că atunci așteptarea lor ar putea fi că, dacă nu merge, vom schimba metoda), ci un mod în care vor învăța la disciplina predată. Pot fi acordate note pentru realizarea tuturor sarcinilor la termen, ca parte din evaluarea finală. E de dorit să explicăm și motivul pentru care lucrăm în felul acesta. Apoi, în fișele pe care le oferim să includem întrebări de tip feedback: care au fost sarcinile utile, interesante sau ușoare și cele care li s-au părut inutile, plictisitoare sau grele; cum li s-au părut textele sau videoclipurile; cât timp le-a luat rezolvarea sarcinilor etc. Ar ajuta să aibă la începutul unității (sau semestrului) un calendar care să precizeze ce și când au de făcut.

4. Ce va ști (cunoștințe) / va ști să facă (abilități), cum va fi elevul în urma procesului de învățare (comportamente observabile)?

Răspunsul la această întrebare se traduce prin ceea ce se numesc DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ (outcomes). Ei derivă din competențele din programă.

Clasificarea lui Bloom, revizuită de Anderson, Krathwohl (2001)

Clasificarea lui Bloom, revizuită de Anderson, Krathwohl (2001)

Întrebări care ne ajută în folosirea descriptorilor de performanță:

  • Ce cunoștințe trebuie să dovedească? Cum le dovedește?

  • Ce abilități trebuie să dovedească? Cum le dovedește? 

  • Ce comportamente trebuie să dovedească? Cum le dovedește?

  • Cum s-a simțit elevul pe durata procesului de învățare (grad de încredere, de satisfacție)?

  • Cine și cum colectează datele acestea?

  • Ce ne spun datele obținute?

  • Ce fac cu datele obținute?

5. Ce metode, instrumente vor folosi elevii, acasă? Ce dovezi ale muncii lor le vom cere? Când și cum le vedem / auzim?

Instrumente matrice Bloom revizuita

6. Ce știe deja elevul (cunoștințe, abilități) corelat cu descriptorii, respectiv conținutul nou? Ce îl interesează sau l-ar interesa să afle despre acest subiect, ce crede el vizavi de temă, de abilitățile lui etc.?

Răspunsul la această întrebare ne obligă să alegem o modalitate de evaluare inițială care să ne dezvăluie de unde pornește elevul în acest proces de învățare, precum și conținutul acestei evaluări.

B. ELEVUL ÎN CLASA FIZICĂ SAU VIRTUALĂ SINCRONĂ (WEBINAR) - INDIVIDUAL SAU ÎN PERECHE-GRUPĂ

Întrebări de ghidaj pentru profesor

  1. Ce fac la clasă, dacă doar unii elevi au rezolvat sarcinile? Cât timp aloc pentru rezolvarea, în clasă, a sarcinilor pe care ar fi trebuit să le rezolve acasă? 

  2. Ce sarcini primesc, în clasă, astfel încât să prezinte ceea ce au învățat/înțeles/nu au înțeles acasă?

  3. Ce și cum evaluez ceea ce învață în clasă? (Aud răspunsurile lor, văd și aud prezentări - ce au scris, cum au scris, desenat, confecționat, executat / ce prezintă, cum prezintă, comportamentele lor pe durata realizării prezentării sau sarcinilor)

  4. Citesc răspunsurile lor

  5. Răspunsurile lor sunt dovada că au învățat (cunoștințe, abilități, comportamente)?

ÎNTREBĂRI DE REFLECȚIE PENTRU PROFESOR, DUPĂ ORĂ

  1. Sunt descriptorii (outcomes) propuși clari pentru elevi, măsurabili, observabili?

  2. Activitățile propuse l-au ajutat pe elev să învețe?

  3. Prin metodele, sarcinile de evaluare am evaluat ceea ce a învățat?

  4. Cât de adecvată (cu nivelul lor de pornire, cu accesul la resurse, timpul alocat) a fost structura planului pentru a atinge rezultatele (outcomes)?

  5. Cum puteau fi obținute rezultate similare mai simplu, cu mai puțin efort și consum?

  6. Cum mă asigur că ce au învățat, durează, se dezvoltă în continuare?

  7. Cum s-au simțit elevii, pe durata procesului de învățare și la final?

Bibliografie

educatie si formareEchipa Aspire Teachersflipped classroom, aspire teachers, laura borbe, clasa inversata