Colaborarea cu colegii și profesori din alte țări - posibilă indiferent de scenariu la o școală din Tecuci

Când scenariul în care operează școala devine imprevizibil, cel mai bun lucru pe care îl poate face un lider este să se asigure că profesorii înțeleg schimbările și se susțin reciproc, urmărind un țel comun. Asta a înțeles Adriana Lefter, director adjunct al Școlii Gimnaziale nr. 5 „Elena Doamna” din Tecuci, încă din martie, când a început să caute cele mai bune metode de a închega relația dintre ceilalți colegi pentru a se adapta noului context. 

Adriana Lefter, arhivă personală

Este învățătoare la clasa a III-a și, de șase ani, director adjunct. Spune că își dorește să fie directorul care să sprijine colegii în ce-și propun și să le dea curajul de a încerca lucruri noi. Știe că reușita școlii depinde de colaborarea dintre profesori și de progresul pe care îl fac copiii, care trebuie să se reflecte și în comunitățile din care fac parte. 

Spune că această preocupare pentru cei din jur, nu doar pentru propria reușită, a fost insuflată și de comunitatea de profesori Aspire Teachers din care face parte din 2018. Aici simte că este înconjurată de oameni valoroși, care inovează și nu-și impun limite, și unde primește încurajare și validare. Vara aceasta, a coordonat o echipă de profesori, lucrând cot la cot în cadrul unui proiect inițiat de organizația Aspire Teachers, în care a folosit cadrul de planificare inversă (Understanding by Design) pentru a concepe o unitate de învățare transdisciplinară. Lucrul în echipă cu alți colegi co-interesați să pregătească cele mai bune resurse și contexte de învățare pentru elevii lor e ceea ce promovează de ani buni și în propria școală. 

Adriana este mamă a doi copii, elevi în clasele a VI-a și a VIII-a. Despre cel mare spune că a fost un bun evaluator pentru ea câtă vreme l-a avut elev. Datorită feedback-ului primit acasă de la el, a învățat să se autocontroleze și să fie mai atentă la comunicarea cu elevii. Din dorința de a nu-i arăta un tratament preferențial la ore, Adriana putea fi chiar mai severă, iar duritatea unor răspunsuri putea să-i afecteze pe elevi, avea să afle de la propriul copil. Acum, când e supărată, iese câteva minute pe hol ca să se liniștească. „Atitudinea noastră contează, pentru că suntem exemplul pe care copiii îl preiau în mare parte.” 

Crede că dragostea pentru meserie vine de la mama ei, educatoare într-o localitate vecină comunei Corod, locul natal al Adrianei și al soțului său. În timpul liber, când nu caută resurse și proiecte pe care să le aducă în școală, Adriana ascultă muzică și cântă, pasiuni pe care le are încă din copilărie. 

Anti-bullying prin programare și robotică

Ca director adjunct, caută constant fonduri și proiecte prin care școala să aibă acces la tehnologie nouă și noi oportunități de învățare pentru elevi. La începutul pandemiei a obținut o finanțare din partea Start ONG prin care a cumpărat tablete pentru 10 dintre cei 41 de copii vulnerabili din școală. Astfel elevii au reușit să ia parte la activitățile de recuperare a materiei în timpul vacanței de vară.

Ozobot, arhivă personală

Pentru al doilea an consecutiv, Adriana a primit finanțare din partea Meet and Code pentru cursuri de programare. Elevii identifică situațiile de bullying cu ajutorul ozoboților, roboți care pot fi controlați cu ajutorul culorilor, datorită unor coduri și canale de senzori. Copiii trebuie să învețe codurile de culori pe care, apoi, le atribuie situațiilor de bullying trăite sau recunoscute în jur. De exemplu, când e fericit, ozobotul se învârte de câteva ori. 

Primul pas în împărtășirea emoțiilor îl face Adriana, le vorbește despre cum se simte tocmai pentru a-i familiariza cu lejeritatea de a discuta despre emoții.

„Mi-am dat seama că elevii nu sunt învățați să vorbească despre ce simt din teama de a nu fi marginalizați. Dacă începem să dezbatem subiectul bullying-ului de la vârste cât mai mici, îi învățăm să recunoască emoțiile și să treacă mai ușor peste ele. Rana deschisă afectează evoluția copilului.” 

Acum școala are și un club de anti-bullying unde, în urma activităților, au creat o revistă de jocuri prin care să identifice și să combată fenomenul. 

Învățare experiențială prin proiecte europene eTwinning și Scientix

În căutarea de noi oportunități pentru școală, în 2010 a descoperit eTwinning, o platformă europeană care facilitează schimbul de proiecte școlare între profesorii din Europa, iar astăzi este ambasador eTwinning în România. Proiectele încurajează nu doar învățarea experiențială, dar și comunicarea interculturală între elevi și profesori din alte țări. 

Anul acesta, școala a obținut pentru a doua oară titlul de Școala eTwinning, certificare care atestă învățarea colaborativă și experiențială eTwinning iar în toți acești ani a realizat peste 40 de proiecte alături de colegii săi. Experiența adunată de-a lungul proiectelor le-a făcut tranziția mai ușoară către predarea online la începutul lunii martie. 

Unele dintre proiectele favorite desfășurate în școală sunt cele despre dezastrele naturale și beneficiile naturii, unde copiii au simulat defrișarea și crearea Deltei Dunării, proiecte în urma cărora au rezultat și două ghiduri cu proiecte STEM accesibile oricărui profesor care intră în rețeaua eTwinning. 

Pentru a simula alunecările de teren, elevii au construit două tipuri de machete. Pe una au pus doar pământ și pe cealaltă au plantat semințe de iarbă. La câteva zile distanță, elevii au turnat apă și au văzut că pământul fără iarbă alunecă mai tare decât cel în care crescuseră plante. La beneficiile naturii au studiat Delta Dunării. Copiii au construit o groapă de nisip în curtea școlii și cu ajutorul unui furtun de apă, au văzut că puterea apei din furtun împinge apa din delta creată, la fel ca la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră. „Învățarea devine vizibilă astfel'; copilul nu înțelege procesul dacă nu experimentează și nu «simte» informația.” 

În prezent, școala desfășoară cinci proiecte Erasmus, câte două la primar și gimnaziu și unul mixt, de cercetare, care urmărește dezvoltarea abilităților cognitive ale elevilor și noi metode de predare la clasă. Concluziile cercetării, bazate pe răspunsurile la un set de chestionare aplicate elevilor, părinților și profesorilor, vor fi puse în aplicare în 2023, după interpretarea datelor de către un grup de cercetători și psihologi.

Simularea Deltei Dunării, arhivă personală

Proiectul Healthy Food, arhivă personală

Tot din dorința de a învăța mai mult, Adriana s-a alăturat și comunității Scientix care susține învățământul științific din Europa și colaborarea paneuropeană între profesori, cercetători în domeniul educației, decidenți și alte categorii de profesioniști din sfera științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM).

Comunitatea Scientix organizează în fiecare an, în luna aprilie, săptămânile STEM – Discovery Week, o competiție de proiecte. Adriana a participat cu Eat a Rainbow unde a discutat cu elevii despre importanța unei alimentații sănătoase și efectele consumului de zahăr asupra sănătății. Primul pas într-o alimentație sănătoasă este ca elevii să descopere zahărul ascuns din diferite produse pe care le consumă. Ei au învățat cât zahăr conțin alimentele din pachetul cu care vin la școală. Așa au descoperit că un singur biscuit cu ciocolată și cremă are un cub de zahăr (15 g), iar o pungă de bomboane de ciocolată are cinci. Proiectul Adrianei a fost câștigătorul competiției Scientix și a fost premiat cu o dronă. 

Oportunitățile de a fi profesor Erasmus+ 

Primul program de mobilitate Erasmus+ la care a participat Adriana a fost în anul 2016, iar până acum a vizitat școli din peste 10 țări. Si-ar dori ca toți colegii ei să participe de-a lungul carierei măcar la un program de mobilitate pentru că „Erasmus+ schimbă vieți.”

Zilele Erasmus+ în fața școlii, arhivă personală

Programul din Finlanda a marcat-o cel mai mult. A fost alături de alte două colege și la finalul fiecărei zile au făcut împreună liste cu activitățile pe care urmau să le aplice în școala din Tecuci. Întoarse acasă, le-au prezentat ideile colegilor și după câteva zile, au și început să le pună în aplicare: elevii au avut mai multe ore în aer liber, în pădure sau în curtea școlii, au avut parte de mai multe jocuri pentru dezvoltarea competențelor motrice, de matematică ori de limba română. Înscrierea unui proiect în programul european trebuie să fie în concordanță cu planul de dezvoltare al școlii pe următorii ani, iar succesul unui proiect Erasmus+ vine în urma unei colaborări între toți profesorii din școală. 

Tot datorită programelor Erasmus+, elevii au învățat despre alimentația sănătoasă în cadrul proiectului Healthy Food și au construit grădina Erasmus în care au plantat semințe primite din alte școli europene.

Pe lângă schimbul de bune practici, programele Erasmus+ mai înseamnă și mai multă toleranță, respect, și o mai mare deschidere a elevilor și profesorilor către diversitate. Astăzi, școala din Tecuci colaborează cu școli din alte 14 țări europene, iar zilele Erasmus, de la mijlocul lunii octombrie, le-au sărbătorit printr-o expunere de postere realizate pe temele celor cinci proiecte eTwinning în derulare și un flashmob alături de partenerii dintr-un proiect.

Provocările noului an, depășite prin colaborarea dintre profesori și părinți 

Din rolul de lider, Adriana creează punți între elevi, profesori și părinți. La începutul anului școlar, profesorii au făcut ședințe cu părinții cu scopul de a-i face aliați în respectarea regulilor impuse la nivel național, dar și pentru a le oferi claritate în privința investițiilor tehnice și sanitare făcute în școală. „Le-am spus ca trebuie să fim o echipă ca să rezistăm provocărilor, pentru că toți ne dorim să fim la școală și să le fie bine copiilor.” 

Calculatoarele și videoproiectoarele noi, sistemul de supraveghere, investițiile în materialele sanitare și în amenajarea spațiului verde din curtea școlii au făcut ca elevii și părinții să simtă că școala se desfășoară în siguranță în orice scenariu. Au fost și voci nemulțumite, mereu trebuie să negociezi între interese diferite și resurse limitate, nu e simplu și nu există soluții perfecte. Dar Adriana știe că răspunsurile trebuie să vină din ascultare, comunicare deschisă și asumarea că faci ceea ce spui. Așa creezi încredere, cooperare și câștigi respectul celorlalți.

Alături de elevi și o parte dintre colegi, arhivă personal

Text de: Roxana Tănăsachi