Costinela Cigăran, profesoară în Voinești: „Vreau să fiu alături de elevi când își descoperă vocea și vor să și-o facă auzită.”
Costinela Cigăran este profesoară de limba engleză la Școala Gimnazială din Voinești, județul Dâmbovița. Spune că meseria de profesor este în ADN-ul ei. Mama a fost profesoară de istorie și geografie, tatăl de educație fizică și fratele de psihologie.
E membră Aspire Teachers din 2018 și spune că e cel mai bun lucru care ar fi putut să i se întâmple în carieră, pentru că se simte parte dintr-o rețea de profesori aleși. Zice că e ca un burete care absoarbe tot ce învață nou de la profesoarele alături de care face parte din hub-ul Aspire Teachers Dâmbovița, Irina Constantinescu, Liliana Chivulescu și Aurora Zamfir.
Costinela a contribuit la dezvoltarea opționalului Aspire Talks și l-a implementat, anul trecut, la clasa unde este dirigintă. Spune că s-a potrivit ca o mănușă și pentru orele de limba engleză, fiindcă elevii au nevoie să-și depășească bariera de a vorbi liber.
Pandemia i-a oprit planul de a organiza un eveniment în care elevii să țină discursuri în fața unei audiențe fizice, însă abilitățile exersate în program continuă să fie de folos și acum, la orele de engleză și dirigenție. O parte dintre elevi au participat la webinarul de la Noaptea Cercetătorilor Europeni, un program al Comisiei Europene care subliniază impactul cercetării asupra vieții noastre de zi cu zi, când elevii Costinelei au fost felicitați pentru prestația lor.
Ora deschisă - o inițiativă prin care vrea să învețe de la alți profesori
La începutul școlii de la distanță, în martie 2020, s-a simțit vulnerabilă, nepregătită, în fața noii realități. Avea temeri că nu va reuși să fie eficientă în predare, dar a început un maraton al webinariilor și tutorialelor și a reușit să facă din orele de engleză preferatele elevilor datorită jocurilor interactive, discuțiilor libere prin care i-a provocat să vorbească despre ei și să creeze apropiere.
Întorși la școală, a primit de la elevi aprecieri de tipul „teacher, ora e minunată.” Feedback le-a cerut și părinților, a creat un formular Google în care le-a cerut să spună ce cred ei că a făcut bine, ce ar trebui să facă în continuare și ce să îmbunătățească. Datorită părinților a aflat că ora de engleză a fost mereu așteptată de elevi, fiindcă în perioada pandemiei au fost cele mai interactive 40 de minute pentru ei.
Primul post de profesoară al Costinelei a fost într-un liceu tehnologic. Avea 23 de ani, iar elevii din clasa a XII-a aveau aproape vârsta ei. I-au spus că vor să învețe engleză cât să se descurce în meseria de șofer de TIR fiindcă „aproape toți își doreau asta”. La câțiva ani după absolvirea lor, s-a întâlnit întâmplător cu unul dintre foștii elevi într-o benzinărie, în timp ce își alimenta TIR-ul. I-a mulțumit pentru ce l-a învățat, spundându-i Costinelei că i-au prins tare bine orele de engleză.
Apoi, în al doilea an, s-a titularizat la Școala Gimnazială din Voinești și de atunci face naveta zilnic 10 kilometri, din satul Văleni. Spune că a descoperit copii motivați să învețe și face eforturi să devină mai bună pentru a le face învățarea cu sens. Are elevi de clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a și este diriginta unei clase de a VI-a de engleză intensiv. Costinela le spune tuturor că îi pot scrie oricând dacă au dificultăți în realizarea temei ori dacă, pur și simplu, simt nevoia să vorbească cu ea. Și o fac. Cu cei mici e mai ușor, dar provocarea e cu elevii de gimnaziu, cu care durează puțin mai mult până le câștigi încrederea.
Spune că vrea să-și vadă elevii încrezători când vorbesc în limba engleză, să nu aibă teama de a greși. Se gândește că în atingerea obiectivului are nevoie să-și îmbunătățească abilitățile și tehnicile de predare. Pentru că nu a încetat să se întrebe unde greșește, caută răspunsuri și la alți colegi profesori. Cu acest gând a propus comunității de profesori Aspire Teachers organizarea unor ore deschise, unde să poată observa și să învețe unii de la alții. Ideea i-a venit și pentru că de-a lungul timpului a simțit că-i lipsește feedback-ul real din partea altor profesori.
„Am ajuns aici din dorința de a vedea cum predau alți profesori la clasă, să învățăm să oferim feedback ca să creștem. Eu vreau să învăț, de exemplu, de la Nick, să intru la o oră de-a lui să văd cum face lucrurile, sau să vină la o oră de-a mea că poate vede ce eu nu mai văd după 13 ani.”
Procesul este important, spune Costinela, fiindcă poate scoate profesorul dintr-o rutină de care poate nu mai e conștient, dar mai ales îl poate ajuta să găsească soluții pentru ce nu funcționează. Acum, Ora Deschisă a fost deja adoptată de aproape 30 de profesori de la școli diferite, care urmează să se viziteze și să își ofere feedback pe baza unor intenții agreate între profesorul gazdă și musafiri, a unui jurnal de observare a lecției și un cadru de feedback folosit de profesori din școli de top din toată lumea cu care membrii Aspire Teachers s-au familiarizat într-un webinar de pregătire.
„Vreau să fie conștienți de vocea și de drepturile lor.”
Neavând copii, Costinela se preocupă de bunăstarea elevilor și dincolo de porțile școlii. Vorbește deseori cu ei despre cum se simt, ce s-a petrecut acasă și ce le-a influențat procesul de învățare, ce se întâmplă în jurul lor și le provoacă anxietate. De altfel, crede că elevul care vine nepregătit la școală adesea e influențat de factori care nu țin numai de el. De aceea ezită să îi noteze când descoperă problemele din spatele unui moment prost, pentru că știe că o posibilă notă mică nu reflectă cunoștințele elevului. Întrebarea care o preocupă este de ce nu performează elevul. Astfel de discuții cu colegii de cancelarie lasă loc tensiunilor, mai degrabă, spune Costinela.
De exemplu, când observă schimbări în comportamentul elevilor, vorbește și cu părinții. Așa a aflat că un băiat care începuse să facă glume nepotrivite la clasă și să nu se mai concentreze la ore, are de curând o soră mai mică și se manifestă astfel fiindcă simte că a pierdut atenția părinților. Din discuția cu ei, a descoperit că e felul lui de a riposta la școală. În alt caz, Costinela a făcut echipă cu o elevă și mama ei pentru a-l convinge pe tată că reacțiile prea dure când fetița lua o notă proastă nu o ajută. „Am îndrumat-o să aibă curaj, să-i spună tatălui că are nevoie de înțelegere din partea lui.”
Mereu e în căutarea de noi activități prin care să îmbunătățească starea de spirit a elevilor și să facă o echipă din colectivul său. Îi implică în concursuri și olimpiade și în proiecte precum Bike Fest sau competiții când elevii joacă handbal cu profesorii.
Două dintre activitățile preferate ale elevilor sunt Prietenii pompierilor, unde văd pregătirea dinaintea unui incendiu și Educație sanitară unde învață să ofere primul ajutor, sau cum să reacționeze în caz de dezastre naturale, un curs esențial pentru oricine, pentru că niciodată nu știi când ai putea salva o viață.
Împreună cu colegii, face schimbări prin școală ca să o facă mai prietenoasă pentru elevi. Au creat o sală de lectură, unde elevii se pot relaxa citind o carte sau urmărind un film, au plantat flori în curtea școlii și au pus fotografiile elevilor pe pereții holurilor. În clasa ei a creat un album pe care l-a numit „Watch us grow” (Urmărește-ne cum creștem) cu pozele copiilor de la grădiniță până într-a VI-a, în care adaugă câte două-trei fotografii la fiecare final de an. E un mod prin care elevii învață să se vadă în perspectivă, să nu uite de unde au pornit și să reflecteze asupra propriei evoluții.
Costinela se consideră mereu tânără în spirit datorită elevilor. Ei îi sunt sursă de energie și datorită lor reușește să pună pauză grijilor de acasă ori să se deconecteze de la alte gânduri. Spune că asta și-ar dori pentru toți profesorii din țară - puterea de a fi cu adevărat prezenți în procesul de dezvoltare emoțională și academică a elevilor.
Crede că cea mai mare provocare a școlii românești e să-i ajute pe elevi să-și descopere înclinațiile și să-și dezvolte abilitățile. „Dacă în viitor va fi pomicultor, să fie cel mai bun în ce face, indiferent de direcție, academică sau nu. Să exceleze oriunde ar fi.”
În motivarea elevilor contează și cât de mult îi încurajează un profesor să spună onest ce gândesc. Povestește despre un episod în care o elevă i-a spus unei profesoare că nu i se pare corect să fie pedepsită că nu și-a făcut tema primită în weekend, de pe o zi pe alta, pe bună dreptate. După ce a stat de vorbă cu eleva, aceasta a decis să își prezinte scuzele profesoarei nu pentru că nu și-a făcut tema, ci pentru că nu și-a exprimat opinia corect și asta ar fi putut să o deranjeze pe profesoară. Sunt mici victorii prin care elevii reușesc să regleze nedreptăți, fără să facă revoluție. „Dacă și-ar fi cerut scuze pentru absența temei, s-ar fi anulat tot ce a simțit fetița în acel moment. Asta încerc mereu, să nu le tai aripile, ci să le conturez personalitatea.”
Spune că asta îi aduce uneori și critici, fiindcă nu toți profesorii împărtășesc viziunea. Ea încearcă să-și canalizeze atenția pe emoțiile lor, pe cum vor crește și cu ce valori vor pleca din școală. Își măsoară impactul prin legăturile pe care le ține vii peste ani, îmbrățișările pe care le primește de la elevi când o văd, sau numărul celor care ajung să aibă premii la olimpiade, mai ales că sunt răsplătiți cu sume mici de bani de către Consiliul Județean, dar valoroase pentru ei fiindcă e rezultatul muncii lor. Sau, spune zâmbind, că prin invitațiile la nunțile și botezurile copiilor lor, fiindcă așa simte că a reușit să depășească bariera profesor-elev.
Costinela își dorește să-și păstreze curiozitatea și să învețe constant de la generațiile viitoare. Are 13 ani la catedră și o mare dorință de dezvoltare. Știe că își poate lăsa amprenta într-un mod definitoriu asupra copiilor și vrea să o facă tot mai bine, să-i învețe să fie curajoși înainte de orice. „Vreau să fie conștienți de vocea și drepturile lor, să fiu alături de ei când își descoperă vocea și vor să și-o facă auzită.”
Interviu realizat de Roxana Tănăsachi